Archive for September, 2010

SOLO. Insula Java. Indonezia. Solo nu pare un loc pentru singuratici. Trebuie sa te obisnuiesti cu oameni in jurul tau, cu oameni care iti vorbesc si cu oameni care fac lucruri impreuna. Persoanele de pe strada, cei 30 000 de studenti ai universitatii si cei 800 000 de locuitori ai orasului sunt toti vecini. Casele au intotdeauna usile deschise, iar, in kampung, oamenii isi vad de vieti intr-un spatiu public-privat care inca nu imi este clar ce limite are. In general insa, nu ai nevoie de pretexte pentru a interactiona cu cineva, in afara faptului de a fi om.

Cand ma intorc seara din oras, dau intotdeauna peste un grup de baieti, care fie se uita la meciuri, fie mananca peste, fie amandoua. In general, in Indonezia, televizioarele sunt aduse pe strada, la cate o intersectie. La fel si canapelele. Alteori covoare. Vecinii se uita impreuna la telenovele coreene sau la campionatele europene. De Ramadan, multe persoane nu mai dorm noaptea, pe care si-o petrec cu prietenii, de la cina pana la micul dejun de dupa ora 3.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , ,

Comments 2 Comentarii »

SOLO. Insula Java. Indonezia. Bahasa Indonesia (=limba Indoneziei) este, ca numar de vorbitori, in top 6 pe planeta, dupa chineza, hindi, engleza, spaniola si araba. Limba indoneziana a fost creata in primele decenii ale secolului XX, in cadrul miscarii de eliberare nationala de sub ocupatia olandeza. Proclamarea limbii a avut loc in 1928, in acelasi an in care nationalistii din Indiile Olandeze au ales un nume si pentru dezideratul politic: Indonezia. La origine, bahasa indonesia a reprezentat, de fapt, un dialect malay folosit ca lingua franca in anumite curti regale si comertul din Java, Sumatra si parti din Borneo-Kalimantan, promovat la rangul de limba nationala, optimizat apoi gramatical si impus in toate insulele noului stat post-colonial.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , ,

Comments 1 Comentariu »

SOLO. Insula Java. Indonezia. In cea de a 21a zi de Ramadhan, musulmanii sarbatoresc Laylat Al-Qadr, ziua cand primele versete ale Qur’an-ului au fost revelate catre Mohamed. Evenimentul este sarbatorit prin rugaciune si meditatie pretutindeni in lumea islamica, inclusiv in cea mai populata tara musulmana – Indonezia. Multi il considera drept momentul central al anului.

Traditia locala din Solo marcheaza momentul printr-o procesiune regala nocturna, urmata de impartirea de mancare catre oameni. De altfel, in fiecare seara a Ramadanului, rudele, prietenii, colegii de munca isi ofera unii altora mancare, la finele unei zile de post. Unii javanezi din Solo cred, insa, ca mancarea regala este sfanta, binecuvantata de Allah prin intermediul familiei Sultanului Pakubuwono (=”cuiul lumii”).

Nici unul dintre colegii locali nu a fost interesat sa ma insoteasca, motivand ca ei nu mai cred asemenea superstitii, nu apreciaza „food wrestling”-ul si prefera sa se roage acasa. Iar, ca indonezieni, au vazut deja sute de procesiuni. L-am sunat, asadar, pe olandez, si am pornit pe bulevardul principal, Slamet Riyadi, in cautarea evenimentului. Nimic insa nu arata ca ceva special ar urma sa se intample. Peisajul normal de seara contine conducatori de becak urmarind potentiali clienti, oameni mancand prima masa de dupa post, pe covoarele de pe trotuare, vanzatori de saté care se misca molcom pe strada si tineri cu chitara.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , , , , , , , , ,

Comments 2 Comentarii »