Archive for the “Flores” Category

Terminal Ende. Soferi de ojek vanand clienti intr-un camion

Terminal Ende. Soferi de ojek vanand clienti intr-un camion

DENPASAR. Insula Bali. Indonezia. Am opt ore de asteptat in aeroportul din Bali. In numai 40 de minute (BimaDenpasar), am trecut pe alta planeta. Aici este plin de bule cu ochelari de soare, vorbind limba australiana, femei sexy de pe toata planeta, indonezieni bogati cu ghiul, restaurante fusion, masini scumpe si autocare unde platesti cu cardul. Am gasit un restaurant cu Wi Fi si pun online acest scurt post. Apoi ma culc, am gasit o banca intr-un colt, unde pot sa ma intind.

Anul Nou l-am petrecut mai mult pe drumuri, cu aproximativ 20 de ore prin autobuze si camioane. Insa am reusit sa vad si ceva din nordul insulei, relativ izolat fata de nucleul principal de orase si sate de-a lungul soselei nationale trans-Flores.

Pe 31 decembrie ma aflam inca in Maumere, port din nord-estul insulei. Din pacate, nu am avut timp pentru extremitatea estica Larantuka si comunitatile din zona care inca mai vorbesc un dialect portughez. Poate ajung acolo de Paste, cand se organizeaza o imensa procesiune de ducere a crucii. Intoarcerea spre vest mi-am propus sa o fac prin nordul insulei. Aici drumurile sunt formate din cratere. M-am obisnuit insa cu transportul din Flores. In Maumere mi s-au oferit estimari de 5 ore pana in Riung. Nu am crezut nici o iota, stiu ca localnicii nu calatoresc decat foarte rar in afara parohiei si nu pot face estimari corecte. Am sfarsit intr-o calatorie de 14 ore pana pe coasta nordica, via Ende si Mbay.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , , ,

Comments 9 Comentarii »

Bajawa: femeie ngada pe trecere

Bajawa: femeie ngada pe trecere

BAJAWA. Insula Flores. Indonezia. [ scris pe 28 decembrie ] Ma aflu in Bajawa, un orasel din Flores, principalul targ al populatiei ngada. Acesta este unul din cele cinci grupuri etnice ale insulei.

Ca vizitator, simti imediat diferenta cand treci din tinutul manggarai in cel ngada. Limba este total diferita, iar satele sunt ceva mai prospere – mai multe case de piatra, mai multe masini, mai multe flori. Capitala regionala Bajawa pare mai dinamica. Desi mai mic decat Ruteng, oraselul este vizibil mai dezvoltat – are mai multe banci, internet cafe-uri si semafoare. Piata centrala este punctul de intalnire unde, in fiecare dimineata, camioanele aduc vanzatori si cumparatori ngada din satele vecine. Un alt indicator al bunastarii este prezenta imigrantilor din afara insulei. Sunt multe standuri cu prajeli gorengan (javanezi) si zeci de restaurante masakan padang, in ale caror vitrine troneaza vase cu specialitatile picante ale gastronomiei din Sumatra.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comments 4 Comentarii »

Flores

Flores

RUTENG. Insula Flores. Indonezia. [scris pe 25 dec] Am avut parte de un Ajun interesant. O dimineata ploioasa, rece si mohorata, in care eram nehotarat daca sa plec prin satele vecine sau sa trec in orasul urmator, s-a transformat intr-o mica expeditie de doua zile in inima tinutului manggarai, culminata de o noapte petrecuta intr-un sat tribal din creierii muntilor.

Orasul Ruteng. 23 decembrie. M-am trezit dis de dimineata ca sa merg la slujba catolica de ora 05:30 impreuna cu Hobart, un baiat cunoscut la hotel (manggarai casatorit in insulele Maluku, a venit sa isi revada familia in Flores). Ceata, frig si ploaie. Orasul este la altitudine ridicata si inconjurat de munti. Un fel de Busteni. La 06:30 am plecat impreuna spre terminalul de autobuze sa intrebam ce optiuni de transport am spre satele Todo, Welo si Wae Rebo, despre care am citit pe forumul Lonely Planet ca ar fi aproape de oras si interesante pentru o scurta excursie. Nimeni nu a fost in stare sa imi spuna nimic. Sa astept eventual. Insa eu ma grabesc, ca sa ma intorc in Ruteng la pranz sa prind rata de Bejawa.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Comments 3 Comentarii »

Autobuz relativ full

Autobuz relativ full

RUTENG. Insula Flores. Indonezia [scris pe 22 dec] De la Labuanbajo am luat rata de Ruteng, insa am coborat la mijlocul drumului (15 000 rp / 1,8$) pentru a merge pe jos prin sate. Terminalul Labuanbajo este la 8 km in afara orasului, inconjurat de gradini de zarzavaturi, vaci cu belciug si cotete de porci. Fiind aproape de Craciun nu a fost prea multa miscare – cativa baieti asteptand clienti cu ojekul (taxi-motoreta) si cateva camioane de pasageri asteptand sa fie full. In Manggarai, ratele-camion dintre sate transporta oameni, vaci, motociclete, gaini, mobila si orice altceva trebuie. Nu exista limita cu privire la gradul de incarcare in si pe camion.

Manggaraii din sate sunt prietenosi, insa aparitia unui bule mergand pe jos printre casele lor este echivalenta cu o intalnire de gradul trei. Carduri de copii s-au tinut dupa mine, iar cand ma opream undeva veneau toti vecinii sa ma vada. Copiii din clasele primare nu stiu prea bine bahasa indonesia. Toti merg la scoala, dar numai de pe la 11-12 ani devin fluenti in limba oficiala a statului.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , , , ,

Comments 0 Comentarii »

Pater Stanis

Pater Stanis

LABUANBAJO. Insula Flores. Indonezia [scris pe 21 dec] Parintele Stanislaw, acum in varsta de 76 de ani, este o persoana care poate privi cu multumire la viata sa. Absolvent al unui seminar teologic din nordul Poloniei, a facut cativa ani misionarism la granita cu Bielorusia, apoi a acceptat propunerea de a merge in Flores, Indonezia. A fost trimis in vestul insulei, in tinutul etnicilor manggarai. Nu s-a mai intors si traieste aici de 45 de ani. Este preot de 50. Traieste in caminul catolic de la Labuanbajo, acolo unde mai locuiesc cativa preoti tineri si misionari locali. Toti manggaraii cu care am vorbit pana acum stiu cine este Pater Stanis, dupa cum il numesc (Stanis este si un nume traditional manggarai).

Am avut privilegiul sa il cunosc prin intermediul prietenei Dana, intalnita in Solo, Java. Poloneza, cu studii de antropologie si teologie, a venit in Flores pentru o lucrare de doctorat despre fuziunea traditiilor locale cu haina catolicismului. Mi s-a parut amuzant faptul ca, dupa ce am intalnit in Indonezia diversi europeni cautatori de spiritualitate asiatica, inspirati de budism, de confucianism, de paganismul javanez sau de alte traditii (o colega cehoaica s-a convertit chiar la islam, in Solo), am dat si peste cineva care calatoreste cu Exercitiile spirituale ale Sfantului Ignatius de Loyola in rucsac.

Citeşte mai departe aici »»

Tags: , , , , , , ,

Comments 0 Comentarii »