Pin It

UPPSALA. Suedia. În ultimii ani am văzut aceleași figuri de romi cerșind pe străzile din Uppsala. I-am întâlnit la fiecare călătorie în sanatoriul suedez. O familie din Mehedinți, pare-mi-se, avea ca teren de activitate întreaga localitate.

Îmi închipui că au venit de capul lor, împinși de sărăcie. Tatăl cerșea cu acordeonul, iar soția cu copiii, schimbând punctele strategice: pasajul de la gară, magazinul central de alcool (cel mai important loc dintr-un oraș suedez), supermarket-urile ICA, strada pedestră cu magazine chic sau parcările aglomerate de biciclete. La biserici nu cerșește nimeni, că suedezii nu dau pe acolo.

Explozie de romi

În 2013 remarc o adevărată explozie/invazie de romi pe străzile din Stockholm și Uppsala. Unii din Teleorman. Alții din Moldova. Am încercat să vorbesc cu câțiva, dar nu am reușit să aflu mare lucru (dar nici nu am plătit pentru informație). În Uppsala sunt acum aproximativ 50-70 de cerșetori romi, care activează la toate intersecțiile străduțelor din centru, iar în capitală sunt omniprezenți la stațiile de autobuze, metrou, magazine și în centru. Se rotesc în permanență și folosesc același model de pahare de cafea.

Suedezii sunt toleranți cu acești cetățeni europeni, considerându-i oropsiți ai soartei. Mi-am întrebat cunoscuții ce părere au și în general mi s-a spus că e dreptul acestora să cerșească și dreptul altora să decidă dacă le dau sau nu. Am încercat să explic unor amici locali că în majoritatea cazurilor pe care ei le întâlnesc este vorba de cerșetori profesioniști, organizați și cu normă de lucru. Cerșitul este o opțiune validă într-o cultură a oportunismului consolidată de secole, și nu o ultima șansă de supraviețuire. Fără nici un succes. Am fost considerat rasist ca un danez.

Suedezii nu acceptă că mâna întinsă ar fi un abuz al bunăvoinței lor. Aceștia nu concep că o ființă umană se poate degrada atât de mult încât să ajungă în stradă și să cerșească bani, decât dacă se află într-un abis total. Iar abisul reclamă empatie și asistență. Doar Suedia este singura țară din lume unde un metalist a cerut și primit o pensie lunară pentru motivul că orice fel de muncă îl stresează, iar el nu poate funcționa/supraviețui decât dacă merge la festivaluri.

Toleranța suedeză

Suedezul de rând este un om onest, responsabil, cu un solid simț civic și, dincolo de carapacea antisocială scandinavă, bun la suflet, dacă consideră că cineva îi merită suportul. Milioanele de refugiați somalezi, kurzi și palestinieni care au devenit cetățeni suedezi au fost ajutați nu doar din nevoie strategică de populație ori din îndoctrinare social-democrată, ci și din conștiința că susținerea, oferită cu generozitate, poate transforma un coșmar în fericire.

Corectitudine politică suedeză

Exemplu de corectitudine politică suedeză
Reclamă națională la energie ecologică sub forma unei scrisori pe care un
băiețel suedez o trimite către tatăl său, rugându-l să aibe grijă de viitor

Biblia găgăuză în Suedia

În spiritul diversității, vechea biserică din Gamla Uppsala
are chiar și o Biblie în limba găgăuză

Alți romi în Suedia

Aceeași percepție a refugiaților veniți din medii sinistre funcționează, la nivelul omului de pe stradă, și în cazul romilor apăruți în ultimii ani, chiar dacă aceștia nu se obosesc să ceară vreun statut special ori asistență oficială.

Deși nici suedezii nu îi plac pe romi, există cei care au un complex de vină pentru modul cum Suedia i-a tratat pe aceștia de-a lungul istoriei (măsuri anti-romi și un program național de sterilizare până în 1970, despre care se spune ca a atins și romii).

Suedezii mai cunosc și cazul romilor din Polonia, copiii celor scăpați din lagărele de exterminare naziste, imigranți problematici care au primit o nouă patrie în Suedia. Sau ai celor din Finlanda. Mulți dintre ei sunt cetățeni funcționali cu joburi, organizații culturale etc. (ca paranteză, în Stockholm, lângă parcul Hoga se poate vizita un pitoresc cimitir al imigranților romi polonezi).

Cei din România sunt, însă, veniți să facă un ban.

Încă de când s-a lansat filmul Borat, televiziunile suedeze difuzează constant reportaje din comunitățile de romi din România, care sensibilizează sufletul scandinav. Săptămâna trecută a mai fost unul cu scene horror dintr-un sat de romi din Bărăgan. Suedezi de bună credință, interesați de subiect, au încercat să răspundă la următoarele întrebări:

1. De ce romii din România sunt mai hardcore decât cei din alte țări?

2. Ce este de făcut?

La cerșit în centrul Uppsala

Cerșetori romi

Cimitirul romilor polonezi din Stockholm

Pin It
Tags: , , , , , , , ,
5 comentarii la “Filantropica Suedia (VIDEO)”
  1. Lucian says:

    imi place termenul “cultura a oportunismului”, e foarte potrivit lor; probabil ca ei sunt printre putinele natii din lume la care la care s-a produs o pervertire vadita a regulilor etice, astfel ca acestea sa nu intre in conflict cu modul lor de viata: daca la romani si la majoritatea natiilor exista un singur set de reguli etice aplicabil “si noua si altora”, la romi exista un set dublu reguli, unul pentru relatiile din interiorul comunitatii si altul pentru relatiile cu ceilalti; exemple: “tiganul nu fura la el in sat” versus “ia-le banii la gagii / la fraieri” :)…

    acuma si eu sunt rasist ca un danez???

    • Big Bule says:

      Da, ai dreptate. Cred ca dublul standard de reguli este universal valabil in orice comunitati care traiesc in interiorul sau in contact cu alte comunitati. Romii respecta regulile, dar pe cele din comunitatea lor, unde exista respect pentru comunitate, autoritatea de clan si pedepse exemplare.

      Si romanii care traiesc in Suedia au coduri diferite intre ei fata de relatia cu scandinavii, doar ca, falia culturala fiind mai mica, nu sunt intotdeauna vizibile.

      La fel si cu unii musulmani, spre exemplu. Am cunoscuti care nu ar indrazni sa ridice ochii la o femeie musulmana, dar cum ies intr-un oras european fluiera tot timpul si agata femei “crestine”. Dublu standard.

  2. claudia says:

    Care sunt raspunsurile gasite pentru ultimele doua intrebari?

  3.  
Adaugă un comentariu: