Pin It

Viața într-un cartier central din Kaliningrad

GDANSK. Polonia. Nici un periplu baltic nu pare a fi complet fără o vizită în Kaliningrad, exclava rusească implantată pe cimitirul Prusiei. Și totuși, Kaliningradul este în general ignorat de călătorii care își fac veacul prin zonă. Mi-am imaginat că totul se datorează anevoioasei vize rusești, moștenită din lumea sovietică. După 4 nopți petrecute în Kaliningrad cred, însă, că și aici se aplică o regulă de bun simț a lumii backpackerilor – acolo unde nu merge nimeni, e foarte probabil să nu fie mare lucru de văzut.

Fiecare loc poate deveni interesant dacă găsești cheia potrivită. Dar la fel de adevărat este că există și alte locuri (mult) mai interesante.  Așadar, nu îndrăznesc a recomanda nimănui să facă din Kaliningrad o prioritate, dacă nu are vreun interes specific în oblast. Am vizitat capitala, trei orașele și am făcut autostop in & out prin sate pe axa Kaunas (Lituania) – KaliningradGdansk (Polonia). Imaginea generală este de teritoriu tipic post-sovietic, cu mult beton ieftin, buruieni și rugină, locuit de coloniști provinciali rusofoni. Mai puțin modern decât echivalentul ucrainean sau bielorus, foarte (post)comunist, plin de chelii și bicepși de gopnik (=cocalar în versiune rusească).

Unde sunt germanii?

Îmi închipui că pe unii turiști nemți care vin pe aici îi apucă plânsul după ce compară Kaliningrad-ul actual cu orașul care s-a aflat aici: Königsberg. Secole de istorie prusacă/germană au fost rase de pe fața pământului în urma perioadei naziste și consecințelor acesteia. Capitala a fost în proporție de 90% distrusă de război. Imediat după ocupația sovietică, procesul de exterminare/deportare integrală a germanilor a fost rapid finalizat.

Am încercat să găsesc un cimitir german pe oriunde am fost. Nu am avut succes, deși trebuie să se mai găsească pe undeva câteva pietre de mormânt. În capitală am folosit o hartă din 1935, însă aveam să aflu că toate cimitirele marcate acolo au fost demolate. Actualul parc Kalinin, spre exemplu, cel cu statuia lui Vîsoțki, se află pe terenul unui mare cimitir al orașului.

Anunț “germanofon” : ) în scara unui bloc. Probabil singurul cuvânt german pe care l-am întâlnit (în afara muzeelor, unde apar uneori inscripții pentru turiștii nemți)

Patrimoniul Kaliningrad-ului

A căuta urme prusace în Kaliningrad pare mai degrabă o activitate pentru cercetători și iubitorii de curiozități. O excepție este frumoasa catedrală gotică din inima orașului, construită în 1333, distrusă în război, ținută în paragină în toată perioada sovietică, renovată prin donații germane și înscrisă în patrimoniul UNESCO. Din pacate, interiorul este accesibil numai în timpul unor concerte și nu poate fi vizitat propriu-zis. Muzeul din turn oferă o colecție mediocră de monede, câteva hărți, obiecte de epocă și, la etaj, masca mortuară a lui Immanuel Kant, cel mai ilustru locuitor al Königsberg-ului, al cărui mormânt este lipit de catedrală.

Lângă catedrală au fost renovate câteva clădiri vechi, însă mai mult în scop turistic, decât patrimonial. Termopanele și barele de aluminiu și-au făcut astfel intrarea în istoria arhitecturală prusacă. Altfel, cei care își mai amintesc ceva din cursurile de grafuri și topologie, pot traversa podurile care l-au inspirat pe Euler. Câteva din forturile ce odinioară protejau Konigsberg-ul sunt împrăștiate la periferia orașului și sunt excelente pentru explorări urbane.

Pe terenul fostului castel din Königsberg, bombardat în război și demolat de specialiștii urbaniști sovietici, a fost ridicată una din cele mai hidoase clădiri din istoria comunismului. Dom Sovietov, o bizară construcție în formă de H, stă abandonată. Nu a fost folosită niciodată, pământul nefiind adecvat unei asemenea construcții, iar astăzi este un loc cloșardizat. Kaliningradul nu a primit, din păcate, același tratament monumental precum alte orașe distruse de război – Minsk ori Varșovia de exemplu.


Dom Sovietov

La numai 40 min de capitală, Svetlogorsk (fost Rauschen) este o stațiune baltică relaxată, cu pădure, vânzători de chihlimbar și case germane, transformate azi în hotel sau reședințe pentru cei cu bani. Nimic special, dar, probabil, cel mai frumos habitat uman din oblast.

Asia Centrală Baltică

Gazdele mele și localnicii cu care am vorbit mi-au spus că, în ansamblu, Kaliningrad-ul este o Rusie mai europeană, cu mentalitatea mai occidentală și calitatea vieții mai bună.  Lonely Planet-ul din 2006 descrie cu entuziasm aceleași lucruri “a vibrant city with 700 years of Prussian history”, “Kaliningrad surrounded by EU countries has a strong pull to the West”, “a different air pervades this region … its citizens seem more Westernized and open than in other parts of Russia” ș.a.m.d. N-aş putea să spun asemenea lucruri.

Kaliningrad-ul este primul meu contact cu Rusia. Comparând cu Bielorusia și Ucraina, rezultatul este în defavoarea Kaliningrad-ului. Dar poate că lucrurile stau aici într-adevăr mai bine decat în restul Rusiei. Am citit chiar că ambițiile Moscovei sunt de a transforma Kaliningrad-ul într-un soi de “Hong Kong rusesc”. Recent, autoritățile locale și cele poloneze au introdus un document de liberă circulație, ce permite polonezilor de la graniță să intre în Kaliningrad, iar rușilor să meargă până la Gdansk. Polonezii cumpără benzină rusească ieftină, iar rușii ies ca să cumpere mâncare, alcool și bunuri de larg consum, mai ieftine in Polonia.

Lucrul care mi-a plăcut cel mai mult în Kaliningrad a fost, însă, prezența imigranților din Asia, din câte am înțeles mai mulți chiar (procentual) decât în Moscova. Kaliningrad-ul este interesant, astfel, în calitate de loc de frontieră, unde se adună toată lumea. Făcând autostopul prin oblast am călătorit numai cu ceceni, tadjici, uzbeci, armeni și siberieni. Probabil și datorită moacei mele de turc. O parte sunt veniți în perioada sovietică, însă foarte mulți în ultimii ani, în căutare de oportunități în fabricile internaționale deschise aici (oblast-ul are statut de zonă economică specială).

Capitala este plină de grupuri de imigranți care stau la taclale și fumează (întotdeauna bărbați, cei mai mulți își hrănesc familiile din Asia Centrală) și care, în general, sunt mai binevoitori decât rușii. Mirosul Kaliningrad-ului este unul de chimen.

Piața Centrală din Kaliningrad este locul meu favorit din oraș. Pasha, vânzător din Uzbekistan.
Am cumpărat zilnic de la el migdale și fructe uscate

Mormântul lui Immanuel Kant

Galerie foto

Pin It
Tags: , , , , , ,
8 comentarii la “Între Rusia și Prusia este mai mult decât o literă”
  1. Lucian says:

    arata jalnic; ceva de genul “pe aici au trecut rusii”; cu tancul, fireste 🙂

    si parca ar pluti in aer un sentiment de vinovatie colectiva fata de ceea ce au distrus; in zorii istoriei moderne regiunea aceea a fost rezervorul de resurse care a permis regatului Prusiei sa unifice lumea germana in jurul ei.

    • Big Bule says:

      Harasho!

      Unele lucruri supraviețuiesc istoriei, altele nu. Kaliningradul este de fapt un teren viran pe care s-au pus 45 de ani de istorie sovietică și două decenii post-sovietică. Daca am face liste cu vinovați probabil că Hitler ar fi cap de afiș.

      Altfel, cetățenii de azi din Kaliningrad sunt oameni muncitori mutați de la sate la oraș și o serie de imigranți veniți să-și caute norocul la granița cu Uniunea Europeană.

  2. Dan Mihalcea says:

    Immanuel Kant ca filozof rus :-)))

  3. craiovafan says:

    am fost trei luni in Kaliningrad in vara lui 2012. peste o luna plec din nou. mi-a placut mult. este un oras mare, cu strazi mari, cladiri frumoase, o zona ok si de unde poti ajunge usor la marea Baltica. daca ne gandim bine, imaginea generala a orasului nu este mult diferita de ceea ce vezi in orasele noastre. acelas stil, postcomunist. poate ca noi ,din punctul asta de vedere, progresam, dar in general e cam acelas lucru momentan,cu un mic plus pentru noi. am fost neplacut surprins ca obisnuiesc sa bea prin parcuri fara niciun fel de problema, dar sa zicem ca este de inteles. altfel, oamenii pe care i-am intalnit sunt super, te ajuta, le place sa petreaca, isi traiesc viata. per total, mi-a lasat o impresie buna Kaliningradul.

  4. Rrr says:

    Bine, pana sa ai atitudinea asta rusofoba, trebuia sa stii ca bolsevicii nu erau rusi, erau orice, numai etnici rusi nu, iar Kalingradul nu-i de fel o zona in care traiesc etnici rusi. O mica documentare mergea.

  5. Arghirescu says:

    Aici a trăit şi a scis Euler ecuaţiile lui. Aici a trăit şi a scris spiritul lui Kant. În final pe aici a trecut cu tancul geniul omenirii: Stalin. Eu sunt emotiv, mă podidesc lacrimile.

  6.  
Adaugă un comentariu: