Pin It

BUCUREŞTI (tranzit). Orice călătorie de-a lungul (sau de-a latul) Sumatrei te obligă să treci la un moment dat și prin Medan. Pentru multi călători internaționali, în special pentru cei care vin să vadă urangutanii și apoi să se bucure de frumusețea Lacului Toba, pe-aici se aterizează și se intră în Indonezia, venind din Malaezia ori Singapore. Cel mai mare oraș al insulei și al treilea din țară nu are însă un renume prea bun. Eticheta de Surabaya Sumatrei îl condamnă definitiv împreună cu asemenea experiențe frustrante. Eu cred, totuși, ca merită două zile din viața călătorului.

Medan este una din cele mai cosmopolite aglomerări urbane din Indonezia, având probabil cele mai interesant mix de minorități – indieni, chinezi, malay, acehnezi și toată pletora de grupuri etnice din Indonezia – alături de majoritarii bataknezi (și ei de toate felurile). De altfel, clădirile landmark ale orașului poartă toate amprenta melanjului cultural. In spiritul acestui melanj, Marea Moschee Al Mashun, spre exemplu, construită de un sultan malay cu ajutorul unui arhitect olandez, are chiar şi influențe maure.

Medanul m-a interesat în mod special datorită minorității indiene, fiind practic singurul oraș indonezian unde știam că aceasta ar fi vizibilă. Întotdeauna mi s-a părut straniu faptul ca deși grupurile etnice din Indonezia datoreaza enorm relației cu peninsula indiană, indienii lipsesc ca minoritate din țară (spre deosebire de Malaezia sau Singapore). Nu există insulă din Indonezia (exceptând poate Papua) unde să nu existe o trimitere la India, limba sanscrită, credinţele hindu, Ramayana ș.a.m.d.

Am locuit în cartierul chinezesc la o familie chineză tipică, deasupra farmaciei lor, într-o casă plină de altare budiste. Cartierele tradiționale chinezești din Indonezia nu sunt altceva decât aglomerări de magazine și depozite, cu proprietarii locuind la etaj, baricadați după grilaje solide. Farmecul celui din Medan este că toată lumea vorbește Hokkien și nu indoneziană. La fel ca și in Makassar sau Semarang în cartierul chinezesc de aici te poți plimba fără inhibiții. Chinezii de pe stradă sunt toți ocupați tranzacționând ceva ori mâncând și nu te bagă în seamă decât dacă vrei să cumperi ceva de la ei. Mărturie a puterii comunității chineze stau templele orașului, inclusiv cel mai mare templu chinez din Asia de Sud-Est Vihara Maitreya Cemara Asri.

Medanul mi-a depășit așteptările, inclusiv cele estetice. Orașul are un bine întreținut cartier colonial, cu un adevărat patrimoniu Art Deco, în opinia mea cel mai bun din Indonezia. Mai amplu și mai bine păstrat decât cele din Bandung, Jakarta sau Semarang și, cel mai important, integrat în viața de azi a orașului, nu în paragină.

Indienii din Medan

Cartierul indian, Kampung Keling, se recunoaște după miros, ori după indicatoarele de direcție către temple. Și după câte un turban sikh. Miasmele de canal indonezian ori de cantine chinezești sunt înlocuite de arome mai plăcute de ceaiuri și de gastronomie tipică. Este singurul loc din Indonezia unde poți găsi mâncare indiana pe stradă. Oferta este limitată – variante de roti cane sau martabak, obișnuite, de altfel, și in Malaezia, dar nu este locul să faci mofturi. După atâta nasi goreng și tăieței inundați în sos dulce de soia (kecap), un sos curry te unge pe suflet.

Indienii de aici sunt veniți începând cu secolul XVIII, în principal din zona Punjabi, în calitate de comercianți. Al doilea val a fost cu tamili din sud, veniți să lucreze plantațiile de palmieri de ulei, deschise de olandezi. Al treila val a venit dupa anii ‘30, consistând în grupuri de soldați ghurkas oferiți de Imperiul Britanic ca ajutor olandezilor. Rezultatul este un melanj nordic-sudic indian. Medanul are, de altfel, temple sikh, hindu, dar și o importantă comunitate catolică indiană. Despre ultimii am aflat întâmplător, studiind posterele de pe un zid unde am găsit un Ave Maria tipărit pe imaginea unui sadhu alături de fotografia unei clădiri bizare.

Graha Maria Annai Velangkani

Primul trecător pe care l-am întrebat m-a lămurit că aceea este cea mai mare biserică catolică din oraș. Am aflat apoi că se află, de fapt, în afara Medanului și că a acolo merg în principal indienii.

Din centru până la Graha Maria Annai Velangkani se schimba vreo trei microbuze și apoi se merge pe jos mai puțin de doi km. Structura piramidală a bisericii este vizibilă de la distanță în periferia plină de case și livezile de bananieri. Transcriu aici adresa, poate servește cuiva: Jl. Sakura III, Taman Sakura Indah, Tanjung Selamat, iar blogul bisericii îl găsiți la: http://velangkanni.blogspot.ro/

Biserica a fost inaugurată în 2001, prin eforturile preotului James Bharataputra, misionar indian iezuit. Interesant este că arhitectura împrumută elemente din arta religioasă indiană în cromatică bogată, acoperișul de templu în șapte trepte (și stupa), decorațiuni, reprezentare iconografică ș.a.m.d. Un tânăr student la teologie, care m-a pescuit în curte imediat ce am pășit, a avut amabilitatea să îmi facă turul bisericii. Spre deosebire de alte biserici catolice din Indonezia, aici este necesar ca credincioșii (sau orice alți vizitatori) să se descalce. Mi-a explicat faptul că în biserică au fost integrate atât elemente stilistice hindu, cât și musulmane, dorindu-se un loc al unității. Remarc și portalul curții pe care au fost adăugate acoperișuri tradiţionale din Sumatra, corespunzând grupurilor etnice locale batak și karo.

Lângă biserică a fost amenajată și o imitație de peșteră cu trimitere la satul Velangkani din sudul Indiei, lângă Chennai, unde Fecioara Maria s-a arătat unei mame bolnave. Indienii din Medan consideră biserica loc de pelerinaj închinat Fecioarei Maria și unde se fac rugăciuni de vindecare. Credincioșii consideră că izvorul de aici are proprietăți speciale. Importantă pentru indieni este şi statuia Sfântului Francisco de Xavier, “apostolul Asiei”, care, venit cu portughezii, a deschis calea misionarilor mai întâi în Goa apoi în Kalimantan, Moluce şi în Japonia.

Fără a fi o persoană religioasă, sunt un admirator al modului cum arhitectura de cult catolică din diverse părți ale lumii a cooptat sensibilitatea locală. O altă biserică catolică ce m-a impresionat, spre exemplu, a fost cea din Ambunti, în Papua Noua Guinee, care arată practic a haus tambaran (casă a spiritelor). Sau biserica Candi Canjuran din Java Centrală, care a fost construită ca pendopo (pavilion ceremonial) și care ține slujbe religioase în limba javaneză acompaniate de gamelan și uneori chiar teatru de umbre. Ori bisericile din Tana Toraja, decorate cu coarne de bivol și pictate cu modele tribale.

Am ținut neapărat să scriu cateva cuvinte și despre acest loc. Sper ca în timp să colecționez o arhivă de informații și fotografii despre asemenea clădiri religioase fusion (nu numai catolice).

Galerie foto Graha Maria Annai Velangkani

Galerie foto Medan


Pin It
Tags: , , , , , , ,
3 comentarii la “Biserica catolică indiană din Medan – Graha Maria Annai Velangkani”
  1. adi says:

    Da, in primul rand e templu marian, nu neaparat indian (desi isi aduce numele din India), iar Ft. James poate povesti multe despre cum a construit si prin ce peripetii a trecut pana a construit templul. Are si partea de capela, unde se celebreaza Sf. Liturghie. Stilulurile amestecate intr-adevar ii dau un aer aparte, fiind deschisa pentru absolut oricine il cauta pe Dumnezeu (din spusele parintelui James). In lateralul drept al templului este o mica capela, cu o statuie a Sf. Fecioare Maria, de sub care izvoraste apa considerata de multi ca avand proprietati miraculoase (am adus si eu acasa vreo 2 sticle) – parintele James zicea cum, dupa constructie, nu stiau de unde aparea apa si se umezea podeaua… – si cum, in vis, a avut o aparitie, conform careia trebuia sa sape sub statuie – zis si facut – dand de izvorul cu pricina. Cand am fost, nu era definitivata capela inchinata lui Papa Ioan Paul al II-lea, banuiesc ca e gata acum. Templul-biserica este unic in felul sau, din ce stiu eu, construit in totalitate din donatiile credinciosilor din intreaga lume.
    Merita vazuta si merita stat de vorba cu preotul.

  2. adi says:

    Salut!

    Eram in Medan in interes de serviciu, doar vreo 2 saptamani, ca sa tin un training la niste colegi. Sper sa ma reintorc intr-o buna zi, la fel ca si in PNG. 😀

  3.  
Adaugă un comentariu: