Pin It

KADIDIRI. Insulele Togean. Indonezia. Shalom! Tin minte ca acum doi ani cand am citit despre compozitia etno-religioasa a Indoneziei am remarcat si nelipsita rubrica “Evrei”. Nu au mai ramas multi. Doar cateva familii. Ca peste tot, insa, au o istorie locala interesanta. In Manado aveam sa o cunosc pe aceea a rabinului Yaacov Baruch, pe numele sau de indonezian minahasa: Toar.

Am petrecut aproape o zi impreuna. Rabinul a avut amabilitatea sa imi arate singura sinagoga din arhipelag, cateva morminte evreiesti si, fiind un mare fan al gastronomiei locale, mi-a facut cinste cu un pranz copios de curry-uri iuti de peste.

Doua sinagogi indoneziene

Imi notasem ca in Indonezia sunt doua sinagogi. Pe cea istorica, din Surabaya, am incercat sa o vizitez anul trecut (gasiti fotografia aici). Insa proprietarii nu agreeaza persoanele neinvitate si au fost ostili. Si nu doar fata de moaca mea barboasa de terorist arab. Amicul meu american Matt, dintr-o familie de evrei lituanieni, a primit ulterior acelasi flit.

Ajuns in Manado, in extremitatea nordica a insulei Sulawesi, nu am uitat ca aici pot gasi cealalta sinagoga indoneziana, fondata ceva mai recent. Am fost, insa, mai mult decat norocos. Una din persoanele pe care le-am contactat pe Couch Surfing, Fransisco, mi-a scris ca il cunoaste tocmai pe rabin. Fusesera colegi la facultate, in Manado. Mai mult, s-a ocupat sa imi aranjeze o intalnire chiar la sinagoga, care se afla, de fapt, la 30 minute distanta, in mica localitate Tondano. Rabinului ii plac musafirii si vrea sa isi exerseze engleza. Mai primeste din cand in cand cate un vizitator din diaspora sau cate un jurnalist strain. S-a interesat, de altfel, daca sunt evreu, pentru a-mi gati ceva kosher.

Neo-protestanti minahasa

Nordul Sulawesi este un loc interesant. Daca va uitati pe harta, fasia de pamant are o forma tare ciudata. Este tocmai in varful cozii insulei. Relativ izolata de restul Indoneziei zona a fost, istoric, dar si rasial-cultural mai aproape de Filipine. Mai intai spaniolii, apoi olandezii s-au luptat pentru sufletul localnicilor. Datorita importantei strategice a regiunii (aproape de sultanatele din Ternate si Tidore si de Filipine), dar si a bogatiei de resurse, prezenta olandeza s-a manifestat aici mai intens decat in alte parti ale coloniei. In trecut se spunea ca aici se gaseste ce-a de a 12-a provincie a Olandei.

Etnicii minahasa, care populeaza intreaga provincie, sunt protestanti. Este cea mai crestina zona din Indonezia. Peste 97% din populatie apartine unei comunitati crestine si la fiecare 100m se gaseste cate o biserica.

Probabil datorita importantei comerciale a zonei si a contactelor indelungi cu occidentalii, standardele de viata de aici sunt intre cele mai ridicate din Indonezia. Iar fetele din Manado, care stau toata ziua si se aranjeaza in mall-urile orasului, au faima de a fi cele mai sexy din arhipelag.

Intreaga zona este plina de biserici largi, cruci, stele ale lui David si insemne biblice. In zona rezidentiala Citraland a fost ridicata cea de a doua cea mai inalta statuie a lui Iisus din Asia (si cea de a patra de pe planeta). Si, localnicii m-au asigurat, singura care il infatiseaza pe Mantuitor zburand. Rabinul m-a dus cu masina sa pentru a vedea si cea mai larga menora din lume. Ridicata pe un mic platou deasupra localitatii Airmadidi, se afla exact la mijlocul distantei dintre Manado si Bitung, cele doua orase care inchid peninsula.

Iisus din Citraland

Menora din Airmadidi (probabil cea mai mare de pe planeta)

Rabinul mi-a explicat ca zona este extrem de sigura pentru un evreu. Crestinii din Indonezia au un adevarat cult pentru tot ceea ce tine de Israel. Gazda mea de pe Couch Surfing a fost, deja, de doua ori in Tara Sfanta si in Iordania. De altfel, toti localnicii cu care am vorbit si stiau de rabin se declara mandri ca in inima tinutului minahasa au o sinagoga. In indoneziana se foloseste expresia “gereja Yahudi”, care se traduce literal prin “biserica evreilor”.

Nu m-a mirat ca, la ceva vreme dupa ce am sosit la sinagora, a aparut si un grup de tineri crestini din Manado. Un fel de “Clubul de sabat pentru studiul Bibliei”. Au venit la sinagoga pentru a vedea atmosfera si pentru a-l intreba pe rabin despre Vechiul Testament, Moise, farisei, zeloti, chivotul legii, chestiuni de genul “Exista duh sfant in iudaism?” sau sa isi exerseze cunostiintele de ebraica.

Evrei in Indonezia

L-am gasit pe rabin intr-un birou adiacent sinagogii, uitandu-se pe niste documente. Insemnele solemne ale Indoneziei, portretul presedintelui la dreapta, cel al vicepresedintelui la stanga si stema tarii deasupra, cu pasarea hindu Garuda, confera micii camere un aer oficial. Religia mozaica, insa, nu apare in lista celor sase religii permise de lege in Indonezia (islam, catolicism, protestantism, budism, hinduism, confucianism). Indonezia nu a avut, de fapt, niciodata relatii diplomatice cu Israelul. Insa, ca toata lumea musulmana, are o serie de tranzactii economice avantajoase prin intermediari. Vizitatorii cu pasaport de Israel nu au voie sa intre in tara, asa ca singurii evrei care ajung in Manado sunt turisti sau cei veniti cu afaceri din Occident. Rabinul mi-a povestit si despre vizita ambasadorului american la sinagoga.

Yaacov a fost de cinci ori la Ierusalim. De doua ori ajutat de organizatii din Israel, iar de trei ori sponsorizat (ca evreu) de biserici crestine din Manado. De altfel, religia pe care o are inscrisa in buletin este cea catolica. Majoritatea evreilor din Indonezia se declara crestini si cativa musulmani. Rabinul are stramosi askenazi veniti din Olanda. Evreii din Surabaya, insa, vin din comunitatea istorica a evreilor sefarzi din Bagdad. Traditiile iudaice sunt, insa, aproape moarte, nefiind practicate de mai bine de 60 de ani. Rabinul anterior a oficiat ultima ceremonie in 1943, inainte de a pleca in Olanda odata cu invazia japoneza. Astazi au mai ramas cateva familii, cu mai putin de 200 de descendenti ce ar putea fi considerati evrei.

Rabinul Yaacov

Amabil si glumet ca orice indonezian. Preocupat de identitatea sa iudaica si (mult) mai instruit decat alti interlocutori pe care i-am intalnit in Indonezia.

Este nascut si crescut in Manado. Acum preda drept la universitatea locala. L-am intrebat ce se considera mai mult: indonezian, minahasa ori evreu. Mi-a spus ca lumea minahasa este acasa pentru el, cu vulcanii, jungla si prietenia oamenilor. Indonezia este tara lui, dar sufletul ii este la Ierusalim.

Si-a descoperit radacinile discutand cu bunica sa, care i-a spus ca nu s-a nascut catolica. A inceput sa se documenteze, mai intai in sanul familiei, apoi a calatorit in Surabaya, Jakarta, iar in cele din urma s-a dus sa il viziteze pe rabinul din Singapore. Acolo a avut primul contact adevarat cu traditiile evreiesti si a inceput sa studieze: istoria comunitatii, tora, alfabetul si limba. Invata acum impreuna cu sotia sa javaneza (nascuta musulmana) si cauta sa practice o forma cat mai ortodoxa. Pe fiul sau, de numai cateva luni, vrea sa il invete de mic limba ebraica. Nu are inca o diploma de rabin, dar se straduieste sa ii adune pe ultimii evrei la ceremonii mai importante. Este singurul indonezian care le poate oficia. Fie in Manado, la sinagoga, sau in Jakarta, intr-un spatiu din interiorul ambasadei americane, ce garanteaza siguranta participantilor.

Fiind educat in mediul crestin din minahasa, cunoaste temeinic invataturile neo-protestante. Mi-a spus ca periodic vin sa il vada studenti la teologie care se intereseaza de ritualuri si simbolistica. L-am ascultat timp de doua ore cum dadea tinerilor exemple si explicatii din Noul Testament.

Vizita la sinagoga a fost completa. Am rasfoit cateva vechi carti iudaice, recuperate de rabin de la evreii indonezieni. Ne-a aratat si un mare pentateuh scris de mana, donat de o persoana privata din Ierusalim. A citit cateva fraze, intonandu-le in stilul ceremonial iudaic si a suflat dintr-un corn ritual de berbec, adus din Israel.

Sinagoga a fost ridicata prin eforturi proprii, acum opt ani. Rabinul mi-a spus ca se gandeste sa construiasca si un memorial al Holocaustului.

Pentateuh-ul sinagogii din Manado, atasat de centura masinii rabinului. Prima (si probabil ultima) ocazie de a calatori alaturi de un pretios obiect de cult iudaic, scris de mana la Ierusalim

Galerie foto

VIDEO in sinagoga din Manado

Rog iertati calitatea imaginilor si filmarii. Am folosit celularul.

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , ,
Adaugă un comentariu: