Pin It

Insula Ternate, fotografiata de pe Tidore

KADIDIRI. Insulele Togean. Indonezia. Insulele Moluce sunt o destinatie putin vizitata in Indonezia. Exceptand arhipelagul Banda, undeva in sudul Molucelor, promovat intens de Lonely Planet ca destinatie perfecta de diving, restul insulelor raman off the beaten track. Strainii nu vin pe aici, decat daca au un motiv special. Pana si Papua sau Timor au parte de mai multi vizitatori. Situatia este destul de curioasa, daca ne gandim ca Insulele Moluce au fost, pentru secole bune, principalul motiv pentru care restul lumii s-a interesat de arhipelagul indonezian.

Nu am regretat ca, in ultima clipa, mi-am cumparat un bilet SurabayaTernate. Am petrecut cinci zile in atmosfera Molucelor de Nord, calatorind in sultanatele-insula vulcanica Ternate, Tidore si in micul domeniu al regelui din Jailolo, in vestul intinsei insule Halmahera. Ca vorbitor de indoneziana si pasionat de cultura arhipelagului am gasit ceea ce am cautat.

M-am obisnuit ca in asemenea locuri sa contactez pe toti membrii Couch Surfing locali. Micul si entuziastul grup de couchsurferi din Ternate m-a ajutat sa intalnesc membri din familia regala, sa testez gastronomia locala, plina de peste proaspat si de mirodenii “de la mama lor”, si sa am contacte peste tot pe unde am fost. Plus nelipsitele sesiuni de karaoke si iesit la plaja.

Molucele de Nord

Doua mici insule care au dat multa bataie de cap europenilor

Maluku, Moluccas, Moluce

Molucele sunt cel mai intins arhipelag din Indonezia. Chiar in inima geografica a tarii, gazduiesc aproximativ 50 de grupuri etnice. Limbile si traditiile se diferentiaza intre insulele din sud si nord. Au fost grupate de geografi, etnografi si, mai tarziu, de administratia indoneziana, datorita faptului ca au o istorie comuna si sunt unificate de o cultura relativ distincta fata de tinuturile vecine (Papua, Sulawesi).

Nordul Molucelor a intrat in istorie incepand cu secolele V-VI d.Hr. datorita chinezilor si indienilor. Acestia au descoperit mirodeniile endemice zonei, mai tarziu cultivate de localnicii din insulele Ternate, Tidore si Bacan. Arabii au adus cuisoarele (cengkeh) si nucsoara (pala) in Europa. Au fost considerate deosebit de valoroase datorita proprietatilor medicale si cosmetice, aducand profituri de pana la 20 de ori valoarea investitiei.

Interesant este ca Ternate si Tidore au fost, alaturi de nordul Sumatrei, primele insule din arhipelag care au primit religia islamica (undeva dupa 900 d.Hr.), cu cateva secole inainte de Java, spre exemplu. Este motivul principal pentru care Molucele de Nord au dezvoltat institutii politice mai puternice, vecinii ramanand la stadiul organizarii de clan. In secolul XV, portughezii au incercat sa sara peste intermediari, gasind sursa pretioaselor mirodenii. Insulele Moluce intra astfel pe harta intereselor coloniale fiind disputate intre olandezi, britanici si portughezi. In cele din urma, europenii reusesc sa mute productia de mirodenii in locuri mai productive si accesibile, precum viitoarea Malaezie, Sri Lanka sau Zanzibar. Urmele acestor contacte se regasesc astazi in colectia sultanului din Ternate, care contine cadouri primite de la toate puterile comerciale ale epocii mirodeniilor (toti europenii, arabi, chinezi, indieni, persani).

Cum functioneaza sultanatele din Moluce

Sultanii din Ternate si Tidore nu mai au astazi functii politice. Insa detin in continuare “kekuasan adat dan budaya” (puterea datinii si a culturii). Membrii familiei regale prezideaza ceremoniile traditionale si religioase. Autoritatea lor simbolica este respectata in continuare de “masyarakat” (societate) si, neoficial, principalele hotarari administrative sau economice primesc si avizul “kedaton”-ului (palatului).

In continuare, imaginea regala este incarcata de superstitie si mitologie. Celebra coroana a sultanilor Ternate, despre care se spune ca a fost zamislita de vulcan, este cunoscuta pentru faptul ca isi alege singura succesorul. Periodic are loc un ritual de taiere a parului uman care, conform credintelor locale, creste pe coroana. Nu m-a mirat ca in timp ce o bombardam cu intrebari pe prietena mea de pe insula, Uni, aceasta sa ma roage sa ma opresc. I s-a facut frica sa vorbeasca despre coroana din Ternate si puterile sfinte ale kedaton-ului.

Slujitori ai kedaton-ului din Ternate

In micul sat Marimbati de pe coasta insulei Halmahera am vizitat kedaton-ul din (mult mai traditionalul) Jailolo, unde persista mentalitatea tribala. Am fost primit de cativa membri ai familiei sultanului si de tarani care fac rotatia la curte pentru a-l pazi pe rege si a ajuta in gospodarie. Mi s-a oferit un pranz ca “dar-ofranda al kedaton-ului”. Am gasit interesant faptul ca localnicii sunt devotati total sultanului, considerand-ul un garant al armoniei si prosperitatii locale. Are atat supusi crestini, cat si musulmani. Mi s-a povestit ca in timpul razboiului civil (religios) din Moluce, de acum 10 ani, problemele nu au escaladat si in Jailolo. Cutuma traditionala se foloseste si la mariaje, conflicte, drepturi de proprietate, legea indoneziana fiind ignorata.

Cuisoare, nucsoara si scortisoara

Ternate si Tidore sunt doua mici insule vulcanice, cu satele si orasul principal imprastiate de-a lungul coastei. Fiecare poate fi inconjurata cu masina in 1-2 ore. Perspectiva este dominata de conuri vulcanice iesind din mare. Unele inca sunt active. Cu numai doua luni in urma, Ternate a erupt din nou, aruncand cenusa peste case.

Daca te indepartezi de warungurile javaneze, care contamineaza aerul cu mirosul oribil de gaz imbuteliat si ulei incins folosit cate o saptamana intreaga, atmosfera din Ternate este foarte parfumata. Aleile kampung-urilor sunt aromate cu mirodeniile pe care fiecare casa le scoate la soare. Daca in alte insule lumea usuca boabe de cafea, cacao sau pasta de orez pentru krupuk (chips-uri), aici specialitatea locala sunt rempah-rempah, adica nucsoara, cuisoarele si scortisoara. Culese proaspete si scoase afara in fiecare dimineata pana se usuca.

Oriunde te opresti sa adulmeci miresmele de condimente, localnicii tin neaparat sa se asigure ca esti la curent cu povestea lui Columb. Daca nu stiati, in drum spre Ternate acesta a descoperit America!

Mi-am satisfacut curiozitatea de a vedea de unde vin aceste mirodenii. Aveam sa-mi dau seama ca, in afara de cocotieri, bananieri si arbori de papaya, cam toti copacii din Ternate sunt de nucosara ori cuisoare. Cuisoarele sunt mugurii unui copac lung, iar nucosara este samanta unui fruct precum avocado, care se mananca, de altfel, crud sau marinat in sos de arahide cu zahar de palmier (o nebunie!). Am abuzat de calitatea de bule si am cerut zilnic fructe buah pala de prin curtile oamenilor.

Cuisoare la uscat

Localnicii vand, in continuare, tot ce produc. Mi s-a explicat ca in epoca Suharto comertul de cuisoare si nucsoara era considerat o afacere “strategica”, achizitiile interne si distributia fiind monopolizate de compania fiului dictatorului. Un lucru straniu este faptul ca productia actuala din Moluce si insulele vecine nu acopera nevoile interne ale Indoneziei, fiind nevoie si de importuri. Motivul principal este industria tutunului. Toti barbatii indonezieni sunt dependenti de kretek, tigarile cu aroma intensa de cuisoare.

Rivalitati insulare

Cele doua insule-sultanate-centre regionale, Ternate si Tidore, sunt separate de numai cativa km de ocean. Se gasesc, insa, intr-un echilibru de secole. Un soi de rivalitate rituala des intalnita in aceasta parte a lumii. Istoric, regatele gemene si-au disputat suprematia, controland spatii vaste, pana in Sulawesi, Banda si Papua. Ambele impart aceeasi cultura, trecand prin conflicte politice si economice, unificate de islam si de lupta anti-coloniala, divizate de politica divide et impera a europenilor, impreunate de idealul indonezian si, mai tarziu, in competitie pentru bugetele de la Jakarta.

M-am plimbat prin ambele insule. Mi s-a parut interesant sa observ atmosfera total diferita. Ternate este un oras cosmopolit, plin cu toate rasele indoneziene, de la orang aceh si minangkabau pana la papuani musulmani din Fak-Fak si Kaimana, bugis, javanezi si foarte multi chinezi. Este un centru prosper si un important nod de transporturi. Are chiar si o mica misiune cultural-economica franceza, mall, Pizza Hut, masini scumpe si magazine animate de life-style.

Fratele istoric, Tidore, este provincial, linistit, curat si plin de flori. Practic un sat idilic de coasta. Strazile sunt goale, cutreierate de cate un bentor (taxi motocicleta cu atas). Dupa doi ani in Indonezia remarc destul de repede compozitia etnica a unui loc. Tidore m-a surprins prin caracterul sau monocultural. Lipsesc cantinele Masakan Padang (cu mancarea imigrantilor din Sumatra), tarabele cu gorengan sau bakso ale javanezilor, bisericile minoritatii crestine si, cel mai interesant, nici un magazin chinezesc. Dupa Bougainville din Papua Noua Guinee, Tidore este a doua insula pe care o vizitez unde pana si tenacitatea chinezilor a fost respinsa. Cativa localnici mi-au spus foarte clar “Orang Tidore tidak senang dengan orang luar. Orang luar harus pergi ke Ternate” (Tidorezilor nu le plac strainii. Strainii trebuie sa mearga in Ternate).

Un mic exemplu lingvistic m-a luminat, insa, cel mai bine despre divergenta celor doua insule-gemene sultanat. Dupa cateva zile in Ternate, am vizitat Tidore inarmat cu expresii in limba regionala. Spre exemplu “Ku oho nyau gohu” inseamna “Vreau sa mananc salata de peste crud” (o delicatesa de ton). Gastronomia din Moluce este favorita mea in Indonezia, asa ca am invatat cuvantul “oho” = “mancare, a manca”. M-am oprit in piata din Tidore, cel mai animat loc de pe insula, ca sa testez variantele locale de nyau gohu, nyau fufu s.a.m.d. Am inceput sa comand… oho aici, oho acolo, oho salata, oho curry, exprimandu-mi satisfactia cu gemete de placere si traditionalul “enak sekali!” (“foarte delicios!”). Toata piata s-a pravalit, insa, pe jos de rasete. “Oho” in limba din Tidore inseamna “excrement, a-ti face nevoile”… : – ) Asa se intampla daca iei o barca si treci in sultanatul vecin.

Galerie foto

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , ,
Adaugă un comentariu: