Pin It

Greu sa te urnesti de aici

Brainstorming in Togean.
Greu sa te urnesti de aici 🙂

KADIDIRI. Insulele Togean. Indonezia. Dupa doi ani de Java Centrala, am parasit Solo, orasul care mi-a fost casa, masa, prieten si subiect de explorari exotice.

Pe la finele lui 2009 aveam ideea de a face o scurta excursie baltica si apoi de a pleca in directia est fara data de intoarcere:  Turcia, Caucaz, Iran, Asia Centrala etc. Intr-un bar din Bucuresti l-am intalnit, insa, pe constanteanul Alex Popescu. Omul isi prezenta impresiile din Indonezia, impreuna cu o multime de fotografii interesante. Mi-au placut tare mult cele din Java, cu biserica catolica Canjuran in forma de templu hindu, si cele din insula Lembata, cu scheletul unei balene, intins pe plaja. Intre timp am trecut prin acele locuri si prin numeroase altele.

Alex mi-a dat ideea de a aplica pentru bursa culturala Darmasiswa, care m-a trimis direct in Indonezia pentru un an. Am ales Solo in calitatea sa de capitala a traditiilor javaneze. A fost o bursa de calatorie, cum imi place sa-i spun, datorita faptului ca am avut timp liber berechet. Am fost, insa, printre cei care s-au dus la scoala. Am avut o relatie buna cu universitatea, care m-a invitat sa mai stau un an si m-a ajutat sa obtin bursa a doua oara.

Excursia asiatica planificata initial mi s-a “prefixat” astfel cu doi ani, in care am avut suficient timp sa calatoresc in arhipelag, sa citesc despre istoria si cultura Melaneziei si Asiei de Sud-Est si sa invat bahasa indonesia. Am profitat si mi-am facut vacantele in cateva destinatii accesibile din Indonezia, dar destul de scumpe din alte locuri: Timorul de Est, Papua Noua Guinee, Australia si Noua Zeelanda.

Acum ma uit din nou la harta Asiei si ma gandesc… “di mana lagi”. Incotro!? In general imi place sa imi organizez calatoriile si ma documentez. Altora le place sa improvizeze, cumparand un bilet la intamplare si experimentand liber ce se intampla la destinatie. Asa ceva functioneaza la mine doar pe segmente mici.

Totul intr-un rucsac. Bagajul pregatit pentru urmatorul an de calatorie

Totul intr-un rucsac. Bagajul pregatit pentru urmatorul an de calatorie

Indonezia

Viza de Indonezia imi expira la finele lui august. Pana atunci mi-am propus sa parcurg principalele insule pe care nu le-am vizitat inca: Moluce (doar nordul pentru moment), Sulawesi, Kalimantan si Sumatra. Nevizitata va ramane doar Lombok. Dar voi ajunge si acolo cand ma intorc. Cred ca voi reveni in Indonezia toata viata. Mi-a devenit a doua casa.

Cum intentionez sa le vizitez pe toate patru, va trebui sa cresc putin viteza obisnuita de travel. Daca, insa, vreun loc ma atrage, voi ramane mai mult. Imi place sa calatoresc incet si stiu ca fiecare dintre aceste locuri necesita minim o luna.

Momentan scriu de pe mica plaja din la fel de micul arhipelag Togean, intre capul si corpul insulei Sulawesi. Atmosfera este destul de boema, in spiritul tropical idealizat de celebrul film “The beach”. Sunt vreo 30 de backpackeri pe insula. Desculti, cu pielea bronzata si relaxati. Cea mai tensionata activitate este jocul de sah cu cate un pescar din triburile togian sau bajo. Se sta la plaja, se doarme sub cocotieri, localnicii ne iau la “spear fishing” subacvatic sau la inot cu meduzele. La 20 m de colibele de bambus se face snorkelling printre corali. Nu e de mirare ca pe Kadidiri sunt persoane care au prins radacini cu lunile. Este destul de dificil sa o iei in loc de aici.

Asia hindu-budista

Dilema mea pentru urmatorul an de calatorie a fost: Asia de Sud-Est, Asia de Est sau Asia Centrala? Pentru Asia Centrala ar trebui invatate rusa si persana. Pentru explorarea Asiei de Est este necesara chineza. Cel mai mult, insa, imi doresc sa ma plimb prin Asia Centrala si sa-mi testez toleranta la India. Rusa se studiaza cel mai ieftin in Kyrgyzstan, iar pentru persana cele mai ieftine optiuni sunt Tajikistanul sau Afganistanul. Insa cea mai buna alegere ar fi Iranul. Din pacate este dificil de obtinut o viza pe termen lung.

Momentan, insa, am decis sa profit de faptul ca ma aflu in zona si pricep ceva din cultura locala. Ma voi plimba cateva luni prin Malaezia, Brunei, Myanmar, Thailanda, Laos si Vietnam (in aceasta ordine). Mai tarziu, poate nu mai revin in sud-est-ul continental al Asiei. Planeta este mare. Cu exceptia Brunei-ului si a Myanmar-ului, celelalte tari sunt pe traseul clatitei cu banane (“banana pancake”). Dar stiu ca merita vizitate. Am cele mai mari asteptari de la Myanmar, Thailanda si Vietnam. Si cele mai mici de la Malaezia si Cambogia. Despre Laos… habar n-am ce-i pe-acolo. Probabil prind Anul Nou in Phnom Penh.

In februarie 2013 intentionez sa particip la Kumbh Mela din Allahabad, India. Este cel mai mare festival de pe planeta. Are loc o data la sase ori doisprezece ani (inca nu am priceput care e cronologia festivalului). La editia precedenta au participat 70 milioane de credinciosi hindu. Nu trebuie ratat acum. Iar daca tot voi fi in India, in aprilie sper sa prind festivalul tribal din Nagaland, in nord-est.

Prin mai-iunie 2013 va trebui sa mai si muncesc, caci bugetul nu se ingroasa de la sine. Amicii imi recomanda sa predau engleza in China continentala ori in Taiwan. Daca nu ma descurc sau daca ma ia dorul javanez poate ma voi intoarce in Indonezia. Dar sunt sigur ca atunci voi avea alte idei, prioritati, oportunitati…

Sounds like a plan!

Momentan, am plecat la pescuit

Pana una-alta, am plecat la pescuit

Pin It
Tags: , , , ,
8 comentarii la “Brainstorming si planuri de calatorie”
  1. Gec says:

    Bravo bai Horia abia astept sa cetesc urmatoarele aventuri.

  2. Dora says:

    Super Horia 🙂 Ma bucur tare mult ptr tine. Tine-o tot asa.

  3. Cornelia says:

    Prima poza cu plaja e de vis! Te inteleg ca nu-ti mai vine sa pleci 🙂 Drum bun in continuare!

  4. Lucian says:

    suna bine! drumuri bune sa ai, Big Bule!

  5. Andrei says:

    Excelent post! Drum bun si numai bine!

  6. Radu says:

    Ce contine bagajul tau?

  7. Big Bule says:

    @ All. Multumesc pentru urari 🙂

    @ Radu. Un bagaj obisnuit, cateva haine, electronice, igiena, un prosop, un kit medical, un laptop, un plic mare cu harti, o carte usoara si printuri din ghiduri (de obicei LP). Nu am cort si nici izopren sau sac de dormit. Insa am un cearsaf usor pe care il pun pe pat in guesthouse-uri infecte.

    Bagajul permanent, incluzand un rucsac mare si un rucsac “daybag” are 10,5 kg. La care mai adaug sticla de apa de 1,5l, mancare pentru o zi si intotdeauna car un mic cadou pentru urmatoarea gazda. Incerc sa raman la 12 kg, dar nu reusesc intotdeauna. Insa nu depasesc niciodata 13 kg.

  8. […] pe blog decât în măsura în care mă apropii de ele. Am mai publicat anul trecut un post cu planuri de călătorie post-Indonezia, de când stăteam cu burta la soare, dar nu am urmărit nici […]

  9.  
Adaugă un comentariu: