Pin It

Cedrul este simbolul (muntilor) Libanului si al trecutului fenician

Cedrul este simbolul (muntilor) Libanului si al trecutului fenician al tarii

BCHARRE. Liban. De cateva zile m-am mutat in Liban. Cele doua saptamani planificate ar trebui sa fie suficiente pentru a vizita orasele si siturile relevante ale tarii. Dar o viata nu imi va ajunge pentru a intelege peisajul cultural de aici, prin prisma diviziunii viscerale care imparte comunitatile etno-religioase din Liban.

Voi scrie acum doar o scurta insemnare, dintr-un internet cafe, ca sa anunt lumea ca sunt in viata. Nu am mai postat de ceva vreme. M-am indopat de Paste cu urzici, spanac, bors si bulz in casa parintilor din Berceni si am dormit/citit in camera copilariei. Acum sunt pe drum si nu voi avea nici o zi de pauza. Plec dimineata si revin seara. Mi-am facut un program zilnic de vizitat si intalnit oameni (majoritatea de pe Couch Surfing). Daca nu imi iau zile de pauza, nu sunt productiv la scris, sortat poze si publicat (inca nu am descoperit o metoda de a optimiza proesul). Voi publica cateva insemnari despre Liban probabil doar dupa ce ma intorc in Java.

De ce am ales Libanul?

M-au intrebat ceva amici cum de am ales Libanul, in drum din Romania spre Indonezia. M-am gandit initial la doua criterii a) ce anume pot acoperi in doua saptamani de travel b) care este o destinatie perfecta pentru a zbura In si Out, care nu imi va sta prea mult in drum cand mai trec prin zona pe uscat. Prima destinatie pe care am avut-o in minte a fost Arabia Saudia cu viza de tranzit de trei zile, combinata cu cateva tari din golf. Dupa ce m-am frecat cu ambasadele xenofobe ale regatului si cu la fel de xenofobii Saudi Airlines am realizat ca nu este posibil pentru moment. Alte optiuni au fost Oman, Armenia, Kurdistanul irakian, Israel si sudul Indiei. Am ales pana la urma Libanul pentru ca este cel mai izolat din punct de vedere al unei calatorii pe uscat. Practic nu pot intra decat din Siria, pierzand timp pretios din viza de Siria in contul Libanului (iar cand ajung in Siria stiu ca voi folosi viza la maxim, ma rog, cand se termina razboiul civil de acolo).

Ce ma intereseaza in Liban

  • Beirutul si schizofrenia care il caracterizeaza. Energic, sectar, trendy, plin de viata si, dupa cate stim, gata sa explodeze din orice conflict
  • Vizite in zonele fiecarei comunitati relevante din Liban, atat cat imi permite timpul.
  • Siturile arheologice pentru care Libanul este cunoscut (Tyre/Sour, Baalbeck, Byblos, Aanjar etc.)
  • Tabere de refugiati palestinieni
  • Mancarea libaneza. Deja am facut supradoza de falafel cu menta si manakish cu cimbru si cascaval. O nebunie!

Harta Libanului (de pe CIA Factbook)

Harta Libanului (copiata de pe CIA Factbook)

Unde sunt acum?

Bcharre este “capitala” Vaii Kadisha, o fortareata naturala ce protejeaza centrele spirituale ale catolicilor maroniti. De-a lungul vaii sunt diverse manastiri medievale sapate in stanca. Privelistea este incredibila. Orasul este inconjurat de piscuri de 2500 m acoperite de zapada, iar pe un cer senin se vede Mediterana sclipind in departari. Am venit cu gandul sa fac trekking de o zi prin vale, pe la manastiri, dar locul m-a cucerit asa ca am inoptat aici. Se intampla rar ca un sit natural sa imi placa atat de mult incat sa ma faca sa imi prelungesc itinerariul. Maine o iau la pas prin vale, apoi fac autostopul inapoi spre Beirut.

In Beirut am cartierul general la Pavel, un couchsurfer lituanian. Un computer geek care a fost pescar in Islanda si programator in Burkina Faso. Tarile arabe nu sunt cele mai usoare pentru Couch Surfing (daca nu esti femeie sau daca nu ai profil de calator cu bani ori iubitor de lucruri trendy). Din vreo 25 de solicitari trimise am primit OK-uri de gazduire numai de la expati.

Poimaine plec in Zahle pentru a vizita orasul armenesc Aanjar, ruinele din Baalbeck si memorialul Hezbolah dedicat lui Assad Moussawi. Sambata imi incerc norocul in Moukhtara, un centru important al misterioasei religii druze. Atunci se va deschide casa sefilor de cult pentru a primi poporul in audienta. Nu sunt optimist ca voi vedea ceva (strainii si cei de alte religii nu au voie), dar daca nu incerc acum, atunci cand? Apoi voi merge in Tripoli (oras majoritar sunni/alawi) si Jbeil/Byblos (zona majoritar crestina).

Acestea sunt noutatile. Pe curand!

Pin It
Tags:
Un comentariu la “Am plecat in Liban”
  1. VeIonut says:

    Fir intins 🙂

  2.  
Adaugă un comentariu: