Pin It

SOLO. Insula Java. Indonezia. Ultimele doua saptamani au fost dominate in Solo de sarbatoarea Sekaten-ului, nasterea profetului Mohamed. Balciul din mijlocul orasului, deschis non-stop timp de doua saptamani, concertele de gamelan de la Masjid Agung (Marea Moschee din Solo) si autobuzele cu javanezi gura-casca, veniti de peste tot din insula, au colorat orasul in agitatia specifica unei mari sarbatori.

Evenimentul, deopotriva religios, cultural si social, este imbracat integral in haine javaneze si nu are mai nimic de impartit cu restul lumii islamice. De fapt, sarbatoarea are loc numai in capitalele culturale ale insulei, Solo-Surakarta si Yogyakarta, in stransa legatura cu cele doua palate regale: Kraton Kasunanan (familia sultanilor Pakubuwono) si Kraton Yogyakarta (familia sultanilor Hamengkubuwono).

Desi oficial Sekaten-ul il aniverseaza pe profetul Islamului, este mai degraba un pretext al caselor regale din Java Centrala de a reitera periodic rolul de pastori ai comunitatii, mai nou si cu suport de la Ministerul Culturii. Sarbatoarea actualizeaza memoria primilor apostoli ai Islamului in Java, asa numitii „Wali Songo” („Cei noua invatati”), si traditiile lasate de acestia.

Sekaten

Toata lumea participa la Sekaten, indiferent de religie. Pentru societatea din Java Centrala, Kraton-ul (palatul regal) ramane in continuare un reper important. In momentul in care scriu acest text ma aflu in tranzit in Surabaya, cel mai mare si modern oras din Java dupa Jakarta. Este un loc cosmopolit asiatic ce traieste in ritm metropolitan. Aici exista destui oameni ce privesc palatele regale din Surakarta si Yogyakarta drept exotisme. Dupa ce am calatorit peste tot in Java pot sa apreciez mai bine sarmul unui oras precum Solo, imbibat de credinte arhaice. Java provinciala nu poate fi inchipuita fara solemnitatea referintelor la „kraton” din superstiile oamenilor de pe strada, folclorul urban, ori in discutiile culturale despre gamelan sau wayang. Sau in sfiala cu care se vorbeste unui membru al familiei sultanului. Dupa mai bine de un an in conservatorul oras Solo, kraton-ul a devenit un loc in care ajung des. Merg acolo pentru a urmari ansamblul regal de gamelan, pentru dansurile rituale ce marcheaza diverse perioade ale calendarului traditional javanez sau, cand vreun amic ma poate introduce, la serbari oficiale.

Momentul pregatitor al Sekaten-ului este „Jamasan meriam nyai setomi”, o purificare publica prin spalare a obiectelor sacre ale kraton-ului, precum keris-ul (pumnalul ritual). Zeci de mii de oameni participa in piata alun-alun, dintre palat si moschee. Momentul central al Sekaten-ului este, insa, procesiunea „Gunungan grebeg mulud” (gunung=munte). Ksatria (slujitorii palatului) poarta mancarea sfintita in kraton pana in holul marii moschei din Solo. Merindele – orez acoperit de roade ale pamantului – sunt dispuse in forma de munte vulcanic (axis-mundi-ul javanez). Dupa o scurta rugaciune, masele primesc liber sa culeaga ce pot. Conform traditiei, cei care aduc acasa ceva din ofranda kraton-ului vor avea parte de bunastare.

Din pacate a fost omor, asa ca nu m-am ales nici macar cu un ardei iute. In 2010, am fost mai norocos la food-wrestling-ul sarbatorii Laylat Al-Qadr.

Gamelan Sekati

Pentru iubitorul de arta javaneza, atractia principala a sarbatorii este gamelanul Sekati, care se instaleaza la moscheea centrala Masjid Agung. Zilnic, timp de o saptamana, se canta de dimineata pana seara, cu pauze la rugaciuni si mese. Atmosfera este chintesential javaneza: vanzatori ambulanti de dulciuri cu nuca de cocos si gula jawa (zahar javanez), carucioare de bakso, sate, tofu prajit, covoare intinse pe jos pentru cei care vor sa manance nasi liwet (orez cu curry), ibu-ibu (femei) de la tara incarcate cu jamu (licori traditionale pentru potenta), altele cu flori si frunze pentru ofrande in stil hindu, totul invaluit de muzica suava a gamelanului, intrerupt de chemarile muezinilor.

Ritual savarsit la palat la fiecare 35 de zile, dupa calendarul traditional javanez

Repertoriul include compozitii clasice ale gamelanului regal de la Kraton Kasunanan. Folosirea gamelanului in predica si ceremoniile islamice se trage de la Sunan Giri, unul din cei noua apostoli javanezi. Sarbatoarea Sekaten-ului a fost instituita, insa, de apostolul Sunan Kalijaga. Acesta din urma ramane in istorie pentru folosirea deplina a traditiilor locale in promovarea noii religii: gamelan, sculptura si, cel mai important, wayang kulit (teatrul de papusi).

Exista doua etimologii ce s-au propus pentru „sekaten”. Prima leaga cuvantul de „syahadatain” (declaratia de credinta a musulmanilor), a doua de numele gamelanului „sekati”, imbinare a cuvintelor javaneze „suka” (a place) si „ati” (ficat, dar in Java ficatul se mentioneaza cum mentionam noi inima). „Suka ati” inseamna „place inimii” sau ”bucurie”. Simpatizez cu cea de a doua etimologie. Sufletul javanez nu se prea increde in predicatori si nici in distrugatorii de idoli. Insa nu opune nici o rezistenta unui povestitor acompaniat de magia gamelanului.

Malam Satu Suro si bataia pe balegarul bule

Sekaten-ul este doar una din ceremoniile Islamului javanez. Peisajul local are o serie de alte sarbatori sincretice, lasate de invavaturile celor noua „Wali Songo”, precum tahlilan (rugaciuni pentru morti in stil javanez), yasinan (ceremonie pentru cel care va deceda) sau pengajian (ceremonie de citire si reflectare asupra Al Qur’an-ului).

Insa pentru un bule venit din Berceni cea mai exotica este Malam satu suro (noaptea primei zile din luna suro, luna I a calendarului javanez). Anul Nou javanez se suprapune astazi pe Anul Nou musulman, iar cele doua „revelioane” se sarbatoresc impreuna (in 2011 au avut loc prin decembrie). Palatele regale isi savarsesc ritualurile ce consacra momentul prin meditatie in stil javanez, rugaciuni, purificarea rituala a obiectelor regale si o cina cu invitati de onoare. Poporul celebreaza Malam Satu Suro cu balci si artificii.

Kraton Kasunanan din Solo are o traditie pe cinste, de evidenta origine pre-islamica. Bivolii sacri ai palatului, Kerbau Bule (bule = albinos) numiti si Kerbau Kyai Slamet (dupa numele unui invatat islamic javanez), sunt scosi intr-o procesiune nocturna. Sunt bivoli albinosi, fara pigment in piele, de sute de ani insemn al puterii regale. Dupa ce femei ale palatului ingenunchie in fata lor si le ofera coliere de flori, kerbau bule au libertatea sa mearga unde vor prin oras. Mii de localnici se aduna in jurul acestora cu un singur scop – sa culeaga putin balegar, daca animalele au bunavointa sa isi relaxeze sfincterii. Ingramadeala de la fundul bivolilor este legendara in Solo. S-au raportat cazuri in care balegarul nu a atins pamantul.

Am urmarit timp de vreo doua ore in asteptare silentioasa, la pas cu bivolii, ascultand murmurele multimii la fiecare ridicare a vreunei cozi. In noaptea de revelion nimeni nu are certitudini, dar multi spera sa prinda noroc pentru anul ce va veni. Chiar daca imi place sa spun ca Solo mi-a devenit o a doua casa, nu apartin acestei lumi. Dar ii apreciez spectacolul.

Galerie foto Malam Satu Suro si Sekaten

Malam Satu Suro. Bivolii bule

Procesiunea ce precede iesirea bivolilor sacri

Liber la balegar!

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
5 comentarii la “Sarbatorind Islamul javanez. De la nasterea Profetului la bivolii sacri (VIDEO)”
  1. Raluca Tudor says:

    Buna ziua,
    Am citit cu mare interes blogul dumneavoastra de calatorie. L-am studiat pentru ca lucrez la o teza de doctorat despre specificitatile comunicarii prin blogul de calatorie. Pe langa observatia online, pentru studiul meu este necesara metoda interviului structurat. Va rog acordati-mi oportunitatea de a realiza un astfel de interviu preferabil telefonic sau prin e-mail. Va stau la dispozitie pentru orice informatii suplimentare si va rog sa-mi comunicati decizia dvs.
    Cu stima,
    Raluca TUDOR,
    Drd. Stiintele Comunicarii

  2. Gec says:

    Frate tot cetind la blogul tau imi aduc aminte de zicala din Ion Creanga:

    “Vorba unei babe: Sa dea Dumnezeu tot anul sa fie sarbatori si numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznic si nunta”.

    Evident, baba lui Ion Creanga n-a calcat prin Solo zilele astea…

    PS: referinta la nunta si praznic are la baza interdictia bisericii de a face nunti in zilele “de sarbatoare” (pentru cei mai ne-dusi la biserica :p )

    • Big Bule says:

      LOL Gec 🙂

      Ideea babei lui Creanga exprima foarte bine atmosfera tropicala. In multe locuri de pe aici mancarea cade in gura (ma rog, iese din ocean), iar oamenii nu sunt motivati sa faca prea multe. Caldura multa indeamna la siesta si toropeala.

      Iar praznice cat cuprinde!

  3. rizuya east java indonesi says:

    do not believe it, its bullshit. i am a javanese but am a moslem,. we are moslem not believe in that bad ritual.

  4.  
Adaugă un comentariu: