Pin It

Lampioane in Solo, langa templul chinezesc

Lampioane in Solo, langa templul chinezesc

SOLO. Insula Java. Indonezia. Multiculturalismul indonezian nu se dezminte. In ultimele doua luni am avut patru “revelioane” (javanez, islamic, international, iar acum chinezesc), apoi Craciunul si, in cateva zile, ne pregatim pentru nasterea Profetului Mohamed. Toate aceste evenimente sunt sarbatori legale si zile de odihna/reculegere pentru toata natiunea.

Fiind vorba de momente ale natiunii, acestea sunt marcate la diverse niveluri. De Craciun prezentatorii TV poarta caciuli de Santa, pentru Anul Nou Musulman isi pun jilbab sau pitji, iar pentru Anul Nou Chinezesc (23 ian) – Imlek – poarta lampioane si haine rosii. Oficialii, indiferent de religie, viziteaza dupa caz biserici, moschei sau temple, iar poporul se ingramadeste la mall-uri cu decoratiuni si discounturi dupa specificul sarbatorii.

Anul trecut, de Anul Nou Chinezesc – Imlek, eram pe undeva prin Timor. Acum am ramas in Solo. Orasul are o importanta comunitate chinezeasca. Sarbatoarea Anului Nou a fost marcata la principalul templu chinez, nu intamplator construit in inima comerciala a orasului vechi (Pasar Gede = piata mare). Conform calendarului traditional, chinezii au sarbatorit trecerea intr-un an al dragonului, considerat foarte bun pentru afaceri, casatorii sau procreare. Nu au lipsit procesiuni cu dragoni, lampi rosii atarnate pe bulevardele principale din Solo, o noapte plina de artificii si muzica chinezeasca. Magazinele au vandut cantitati industriale din prajitura nian gao, un jeleu dubios de culoare maronie, traditional Anului Nou.

Evenimentul unei minoritati etnice (si religioase) s-a sarbatorit intr-o atmosfera de normalitate ca si cum asa ceva s-ar petrece de multa vreme. Cu numai 15 ani in urma, insa, Java a fost ravasita de un conflict in care sute de chinezi au fost omorati, iar magazinele si casele acestora arse. Amicii chinezi din Solo mi-au povestit cum au trebuit sa fuga prin orezarii de frica sa nu fie trasi in furca de masele javaneze furioase. Totul se intampla pe fondul crizei economice si politice a tarii si destramarii dictaturii lui Suharto. La fel ca in cazul evreilor in Europa, prosperii chinezi au fost aratati cu degetul drept o mafie conspiratoare.

…si chinezii!

Chinezi sunt peste tot in Indonezia (de fapt peste tot in Asia de Sud-Est, Melanezia ori Pacific). Daca, insa, in era Suharto au fost discriminati in mod deschis, fiind obligati sa se converteasca la alte religii (sau sa camufleze templele canfucianiste in temple budiste) si sa isi schimbe numele, Indonezia anului curent le ofera statut de cetateni cu drepturi depline. Anul Nou Chinezesc a devenit sarbatoare legala in 2003, proclamata de presedinta Megawati Soekarnoputri (fiica lui Sukarno). Cu cativa ani mai devreme presedintele Abdurahman Wahid a confirmat confucianismul drept cea de a sasea religie oficiala a Indoneziei, adaugand-o celor cinci consacrate de doctrina nationalista Pancasila (islamul, catolicismul, protestantismul, hinduismul si budismul).

Toti chinezii pe care i-am cunoscut in Indonezia, din Java pana in Papua, se ocupa cu afaceri si sunt proprietari de magazine, restaurante, companii de servicii s.a.m.d. Multi sunt in Indonezia de cateva generatii si nu mai stiu decat doua-trei vorbe in vreun dialect chinez. In continuare, insa, chinezii sunt perceputi drept o clasa aparte – prin statut economic si educatie, prin traditii si, nu in ultimul rand, prin rasa. Majoritatea sunt catolici sau confucianisti, o minoritate considerandu-se budisti.

Mi se intampla uneori sa aud la universitate cate un profesor care ne vorbeste de toleranta religioasa in Indonezia listand “cele cinci religii”. Nu ma abtin sa nu il corectez si imediat se repliaza: “Oh iya, orang Cina juga!” (=“ah da… si chinezii!”).

Statui ale stramosilor. Templul chinezesc din Solo

Statui ale stramosilor. Templul din Pasar Gede. Solo

Imaginea chinezului in Java

Relatia dintre chinezi si javanezi se intinde pe multe secole de interactiuni comerciale si politice. In plan istoric, figura amiralului chinez Cheng Ho este venerata atat de traditia musulmana javaneza, cat si prin cultul chinez al stramosilor. Primul mare navigator al planetei este amintit pentru rolul sau in diseminarea islamului in Java. In Semarang i s-a dedicat un templu confucianist, iar in Surabaya o frumoasa moschee. In perioada olandeza, numerosi chinezi au primit drept de sedere si de a face afaceri. Iar ca in orice regim colonial, minoritarii au devenit apropiati ai puterii si, de multe ori, parghii ale acesteia.

Perceptia chinezilor in mentalul colectiv javanez variaza de la respect si apreciere pentru harnice, pana la teama si complex de inferioritate. Proprietarul casei pe care am inchiriat-o, profesor venerabil iesit la pensie, ma ia la cate o discutie politica si, inevitabil, ajungem si la subiectul chinezilor: “au prea multa putere, inca de pe vremea clicii lui Suharto, fac bani din coruptie pe spinarea tarii”. Amicul Agus este javanez 100%, dar din cauza unor gene ce i-au ramas prin sange arata putin a chinez. Am fost odata sa mancam impreuna la un restaurant si dupa ce chelnerul i-a gresit comanda s-a scuzat umil  cu “Mohon maaf… kami orang Jawa kurang profesional seperti di budaya Bapak” (=”Va rog sa ma scuzati, noi javanezii nu suntem asa de profesionisti precum in cultura Dvs”).

Mic salon de nunti din kampungul meu. Poza obligatorie cu chinezii fericiti.

Mic salon de nunti din kampungul meu. Poza obligatorie cu chinezii fericiti.

Imagini cu chinezi apar insa peste tot unde este vorba de lux ori de estetica. Saloanele de nunti pun pe usi imagini cu chinezi proaspat casatoriti, magazinele de mall au in vitrina chinezi care fac shopping multumiti, iar sapunurile scumpe au poza unor chinezoaice cu pielea alba si fina..

Ce vede un bule?

Cateva sunt scenele clasice in care un bule intalneste chinezi prin oras. Ma tot lovesc de astia trei:

  • Chinezul cu abac. Este chinezul workaholic, proprietar de magazin, care sta la casierie, cu ochelarii cazuti pe nas, primeste banii si face rapid socotelile cu un abac de lemn. Inconjurat de angajati localnici care roiesc prin magazin, priveste atent, uneori suspicios, la tot ce misca. Are inca un ochi in ceafa.

Intr-un magazin chinez, daca vreau sa cumpar ceva si intreb pretul, angajatul javanez se face ca nu stie si merge fricos sa il intrebe pe sef, ca nu cumva sa fie certat ulterior ca nu a pus un suprapret de bule. Din fericire, chinezii din Java sunt de treaba si nu vor sa ma faca la bani (precum cei din Papua Noua Guinee ori Timorul de Est, de exemplu).

Chinez cu abac. Proprietarul magazinului de aragaze de langa templul confucianist din Pasar Gede, Solo

Chinez cu abac. Proprietarul magazinului de aragaze zid in zid cu templul din Pasar Gede.

  • Chinezul catolic. Familia eleganta de chinezi care iese dintr-o masina scumpa si intra in biserica – tatal cu ghiul si ochelari de soare, femeia cu rochie alba evantai si tocuri inalte, urmati de cativa copii obezi.

  • Chinezul sportiv. Poate fi vazut dimineata facand exercitii in parcuri, la bazinul de inot, la spa-urile de masaj, ori seara, aglomerand salile de fitness. Traditiile chinezesti ale unei vieti sanatoase, cu exercitii fizice, se suprapun in acest caz pe nevoia de spatiu septic, acuta in Java.

Altfel, insa, chinezii sunt cel mai bun ajutor pentru calatorii care isi fac veacul in Indonezia. Au informatii la zi despre optiuni de transport sau hoteluri ieftine, sunt dornici sa te ajute, uneori chiar gazduindu-te, vorbesc o engleza foarte buna si spun lucruri interesante.

Unde poate fi sarbatorit Anul Nou Chinezesc in Java?

Imlek-ul poate fi sarbatorit in orice oras javanez la templele confucianiste locale. In orasele cu comunitati mai mari, paradele cu dragoni si focuri de artificii se intind pe strazile principale. La mall-uri sau pe strazile cu rezidenti chinezi se deschid standuri de karaoke unde chinezii de toate varstele se desfasoara cu melodii traditionale.

Probabil cel mai bun loc din Java este Semarang, orasul cu cel mai mare cartier chinezesc. Tot aici se afla templul dedicat amiralului eunuc Cheng Ho. O alta optiune este cartierul chinezesc Glodok din Jakarta, unde sunt diverse temple si mall-uri chinezesti.

In Solo, am prins multa forfota la templul din Pasar Gede. Conform astrologiei chinezesti cei nascuti in anul dragonului vor fi puternici, bogati, destepti si independenti. Cei care marcheaza sarbatoarea in vreun fel vor avea si acestia parte de prosperitate.

Javanezii sunt extrem de superstitiosi, asa ca indiferent de religie, au venit la templul chinez sa aduca o ofranda – flori sau fructe, sa li se ghiceasca viitorul si sa practice hobby-ul national al Indoneziei: fotografia!

Inchei, urandu-va traditionalul “Gong Xi Fa Cai!

.

Javanezi adunati la templul chinezesc pentru ofrande si poze

Javanezi adunati la templul chinezesc pentru ofrande si poze

Ritual de venerare a stramosilor

Ritual de venerare a stramosilor

Pluralism chinezesc - lumanari aprinse de un musulman, un catolic si un confucianist

Pluralism chinezesc - lumanari aprinse in templu de un musulman (Affandi), un catolic (Anthony) si un confucianist (Chang Wen Fong)

KFC imbracat in sarbatoare

KFC Solo Grand Mall imbracat in sarbatoare

Semarang. Strada cu mancare chinezeasca. Lontong-ul a devenit mancare traditionala javaneza.

Semarang. Strada cu mancare chinezeasca. Lontong-ul a devenit mancare traditionala javaneza.

Semarang. Templul lui Cheng Ho. Lumanari gigant aprinse de patroni chinezi in numele companiei.

Semarang. Templul lui Cheng Ho. Lumanari gigant aprinse de patroni chinezi in numele companiei.

Surabaya. Masjid Cheng Ho este o moschee construita in stil arhitectonic chinezesc.

Surabaya. Masjid Cheng Ho este o moschee construita in stil arhitectonic chinezesc.

Prieteni din Jayapura, Papua. Intalnire a clubului chinezesc de calatorie ''Friendship, Travel, Food, Culture, Love''

Prieteni in Jayapura, Papua. Intalnire a clubului chinezesc de calatorie ''Friendship, Travel, Food, Culture, Love''

Pin It
Tags: , , , , , , , , ,
2 comentarii la “Anul Nou Chinezesc in Java”
  1. Monica says:

    Salut!

    Abia “te-am descoperit” dar nu reusesc sa ma opresc din citit jurnalele tale de calatorie. Pur si simplu fascinant!!! Felicitari pentru curaj, pentru felul in care expui, pentru faptul ca imparti cu noi experientele tale.
    Cum am ajuns eu aici? Pai voi pleca in Java/Jakarta pentru vreo 6-8 luni (cu tot familionul: copii, sot) si as vrea sa-mi spui cam ce vaccinari ai/daca facut pentru aceasta destinatie. Sigur, inteleg ca acest lucru tine de alegerea ta personala si nu este recomandare medicale dar as fi recunoascatoare pentru asta 🙂

    multumesc pentru raspuns!
    monica

    • Big Bule says:

      Buna Monica. Vaccinuri se pot face la Institutul Babes, la cateva clinici private sau la policlinica privata Babes (dintre institutul Babes si biserica catolica). Recomand policlinica privata Victor Babes unde totul este mult mai profesionist decat la varianta de stat. Doamna doctor de acolo specialista in boli tropicale poate face consultatia si recomandarile necesare.

      Cunosc multe persoane plecate cu serviciul in Indonezia care nu si-au facut nici un vaccin si totul este OK. Recomand de asemenea sa faceti vaccinurile in Indonezia. Sunt mai ieftine decat in Romania, iar Jakarta are clinici profesioniste.

      Recomand urmatoarele:

      – Vaccinul de hepatita. A+B
      – Vaccinul de febra tifoida – se transmite digestiv, la fel ca hepatita deci foarte important de facut. Aceste doua vaccinuri sunt cele mai importante.

      – MMR (oreion, rubela, pojar) – daca nu ati facut bolile in copilarie se pot lua in Indonezia
      – DTP (dyphteria, tetanos, polio) – obligatoriu si in Romania, dar multi nu au facut vaccinul
      – Meningita

      Pentru MMR si DTP daca nu mai stiti daca ati facut vaccinul sau boala recomand sa faceti testele de verificare a anticorpilor.

      Ce veti face in Indonezia?

  2.  
Adaugă un comentariu: