Pin It

Nunta rotokas langa rau

SINGAPORE. Nunta din Kakasipa, insula Bougainville, unde am petrecut cateva zile, a fost un eveniment special pentru comunitate. Doua clanuri din satele zonei, anterior fara alianta, urmau sa se uneasca pentru intaia oara prin casatoria dintre o fata din Kakasipa si un baiat de peste munte. Am fost invitat sa particip, ocazie cu care femeile mi-au facut si spalarea rituala prin care m-au primit in clan, ca oaspete si gura-casca.

Clanurile din Bougainville sunt matriliniare. Desi conducerea de clan este masculina, femeile sunt proprietarele pamantului, femeile negociaza mariajele si conduc anumite ceremonii, iar barbatii vin cu zestre si cadouri in satele sotiilor. Tabu-ul suprem in Bougainville este agresarea femeilor care au devenit mame, in special a celor din familia sotiei. Pentru un asemenea sacrilegiu, barbatul este dat afara pe viata din comunitate (pe langa eventualele pedepse corporale). Altfel, femeile au privilegiul de a organiza party-uri ori de cate ori ceva se intampla pentru prima data (o nastere, o calatorie departe etc.). La acestea masculii nu au ce cauta. Sunt destul de wild: se bea bere, se face striptease, se danseaza pe mese, se fac batai cu mancare, se spun bancuri (foarte) porcoase si alte lucruri pe care doar femeile le pot face.

Mi-a placut sa vad cum mirele si mireasa au fost uniti de un grup vesel de femei, in timp ce barbatii au urmarit cuminti din spate, de acolo de unde le este locul.

Nunta a fost oficiata de un preot al United Church, insa ceremonia in sine a avut loc la rau, conform obiceiurilor pre-crestine. Mi s-a parut interesant ca mirii au fost pusi sa jure ca vor proteja raurile, padurea, muntii si ca nu vor taia mai multe lemne decat au nevoie. Pana sa aud asta m-am gandit ca cererile ecologiste ale armatei separatise BRA au fost doar o strategie politica anti-miniera. Insa dupa ce am tot vorbit cu oameni din Bougainville, am vazut ca relatia cu mediul inconjurator este puternica in cultura locala.

Mireasa a purtat rochie alba, dar pe cap a avut o mega-coroana de brusturi. “Because we are people of the bush”, mi-a explicat Titus, fiul preotului traditional al comunitatii. Acesta a pregatit ritualul, ce a inclus impartasanie cu miez de cocos, ofrande cu nuci betel si spalarea celor doi miri in rau, intr-un altar plin de orhidee. Nu a lipsit si un atac surpriza al unui om al padurii, aparut din senin pe stanci. “Why?” am intrebat eu, asteptand niste semnificatii mitologice. “To have fun!” mi s-a raspuns.

Filmarile sunt in “high definition”, deci le puteti urmari Full screen. Enjoy!

Nunta crestina



Nota: La finalul clipului unul din fiii preotului traditional mesteca betel nut pentru a scuipa saliva rosie in jurul mirilor.

Nunta traditionala

Nota: Batranul cu sapca ce coordoneaza totul este preotul traditional. Pe la minutul 7 apare si omul padurii, incins cu steagul Papua Noua Guinee 🙂

Prezentarea clanurilor si tabu-urilor

Cel mai asteptat moment al nuntii nu a fost insa nici ritualul traditional si nici masa copioasa, ci prezentarea oficiala a clanurilor, care s-au asezat fata in fata pentru a se cunoaste. S-au introdus sefii de clan, parintii, matusile, unchii si fiecare grup a reamintit tabu-urile. La final, ambele clanuri au cazut de acord ca trebuie sa intareasca alianta prin inca doua mariaje.

Seful de clan care vorbeste la inceputul clipului are o trestie de zahar in mana – desertul pe care l-a primit fiecare nuntas.

Tocanita de purcel in lapte de cocos

Un clip de la pregatirea bucatelor pentru nunta. Evident, s-au taiat purcei, animalele cele mai pretioase din lume. Carnea se face tocanita, fiarta in lapte de cocos cu multe verdeturi.

John, cel cu care vorbesc la minutul 00:40 are gura rosie de la nucile betel pe care le-a consumat in ultimii 20-30 de ani. 90% din oamenii din PNG au gura rosie. Dupa min 01:10 fac cunostiinta cu “grand chief” al clanului fetei care se marita.

Copii gura-casca

Si un clip cu copchii rotokas, gura-casca la nunta si la uaitman. La minutul 03:00 apare si Thomas, cu fiica sa, Kylie, care munceste la batul-desert de trestie de zahar. Thomas a fost una din persoanele cu care am petrecut cel mai mult timp in Kakasipa. Familia sa este proprietara muntelui Balbi.

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , ,
2 comentarii la “Nunta la triburile rotokas, Papua Noua Guinee (VIDEO)”
  1. VeIonut says:

    Cum de vorbesc engleza oamenii din Bougainville?

    • Big Bule says:

      1. Fosta colonie britanica/australiana.

      2. E limba oficiala in Papua Noua Guinee (si in Insulele Solomon si prin alte state insulare din Pacific), alaturi de tok pisin (talk pidgin) = limba melanj de engleza, germana si cuvinte melaneziene.

      3. Se invata la scoala. Datorita catolicismului scolile din Bougainville sunt relativ bune comparativ cu restul PNG, chiar daca mai sarace. Inainte de criza, Bougainville avea cei mai bine pregatiti oameni din PNG.

  2.  
Adaugă un comentariu: