Pin It


SOLO. Insula Java. Indonezia. Acum doua saptamani am facut o iesire din Solo catre sud, plaja Parangkusumo/Parangtritis, la o ora de Yogyakarta. Am fost martorul ceremoniei balineze de purificare anuala  melasti. Conform calendarului hindu balinez s-a trecut in anul 1933 al erei Saka.

Ceremonia s-a desfasurat cu si pentru credinciosii hinduismului balinez din Java, fie imigranti din Bali, fie localnici convertiti. Trebuie spus ca hinduismul balinez nu este tot una cu hinduismul javanez. Ambele sunt sinteze diferite ale unor influente locale si externe, avand specific in traditii, credinte si ritualuri. Hinduismul javanez se confunda, de multe ori, cu traditia kejawen, despre care am amintit in postul recent cu javanologia.

Apa are un rol important in ceremonia melasti. Cei care locuiesc aproape de mare tin ceremonia pe plaja cu fata spre ocean, iar cei care locuiesc in interiorul teritoriului oficiaza ritualurile pe malul unor lacuri vulcanice. Plajele de la sud de Yogyakarta sunt folosite, conform traditiei, atat de catre hindusii balinezi, cat si de cei javanezi. Pentru javanezi, locul este aproape de salasul reginei marilor de sud Nyai Roro Kidul, sotia-spirit a sultanilor de Mataram. Aceasta este venerata prin ceremonii la date stabilite prin calendarul javanez.

Nu am avut prea multa energie pentru a discuta cu localnicii. Am privit ceremonia in liniste, ca pe un spectacol. Am fost recunoscator amicilor care m-au anuntat. Este genul de eveniment la care, daca nu te invita nimeni, nu ai de unde sa stii ca se intampla.

Spatiul ceremoniei de pe plaja a fost delimitat cu cordoane pentru ca presa si putinii spectatori sa nu deranjeze. Am ascultat muzica de gamelan balinez, am urmarit cateva dansuri rituale si rugaciunile oficiate de cei doi preoti.  Ofrandele au fost oferite marii. Odata aruncate, acestea sunt considerate a deveni una cu natura, iar zeii decid ceea ce se intampla cu ele. Nu m-a mirat faptul ca taranii musulmani si crestini, care asteptau pe margine, s-au aruncat in apa pentru a le culege, alegandu-se cu gaini, rate, fructe, pungi cu alimente s.a.m.d. Si aceasta constituie una din numeroasele relatii inter-religioase din Indonezia.

Ritualul Melasti si “monoteismul” balinez

Melasti este primul din cele sase ritualuri importante care marcheaza trecerea intr-un nou an. Acestea implica sacrificii de animale si ofrande aduse zeilor, abstinenta, purificare, alungarea pacatelor si energiilor negative prin arderi simbolice, iertarea aproapelui, iar in final, o zi de liniste in care nu se lucreaza, nu se arde nici un foc, nu se foloseste curentul electric, nu se vorbeste, nu se face zgomot (ziua de Nyiepi).

Melasti este dedicat zeitatii supreme Sanghyang Widhi Wasa, al carei nume sanscrit este Acintya. Zeul este considerat creatorul pamantului si apelor. Conform credintelor hindu zeul este inimaginabil de catre mintea umana si purtator al unei infinitati de atribute. Interesant este ca numele folosit de catre majoritatea balinezilor provine din numele pe care misionarii europeni l-au folosit pentru Dumnezeul crestin, incepand cu anii ’20. Numele s-a consacrat prin uz dupa independenta din 1945. Expresia “Sang Hyang Widhi Wasa” inseamna “Dumnezeu atotcuprinzatorul”. Conform traditiei balineze exprima faptul ca Acintya este parintele tuturor celorlalti zei, a tot ceea ce este vazut si nevazut. (Ca paranteza, un alt exemplu al melanjului cultural din Indonezia este numele Dumnezeului crestin: “Allah”).

In cadrul hinduismului balinez, ultimul secol a insemnat si o relativa apropiere de imaginea monoteista, atat datorita influentelor crestine si musulmane, cat si datorita ideologiei nationaliste a statului indonezian. Pancasila, doctrina care fundamenteaza simbolic identitatea indoneziana, are ca prim principiu: Ketuhanan Yang Maha Esa (Credinta in Dumnezeu Atotputernicul). Respectarea Pancasilei se recomanda tuturor cetatenilor indonezieni, inclusiv practicantilor celor doua religii politeiste acceptate prin lege: hinduismul si budismul. Recent a fost adaugat si confucianismul (in masura in care poate fi considerat religie).

PS: Pentru ca informatia este pretioasa transmit celor din zona ca, pe 14-16 aprilie, Templul Samuan Tiga de langa Ubud aniverseaza 1000 ani de reconciliere inter-religioasa in Bali. Am stirea de la o cercetatoare americana care traieste langa templu. Mi-a povestit despre unificarea dintre diverse traditii hindu care a avut loc in Samuan Tiga si a contribuit la aparitia hinduismului balinez. Ceremoniile se anunta speciale. Probabil nu mai prindem asa ceva in urmatorul mileniu.

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , ,
2 comentarii la “Melasti. Anul Nou balinez in Java”
  1. Gec says:

    Ehe… avem galerie 🙂

  2. […] plaja Parangkusomo (locul unde se venereaza zeita javaneza a marii si unde au loc ceremonii hindu, am scris aici). Cei care ajung in Yogyakarta trebuie neaparat sa vada si Universitatea Gajah Mada, cea mai […]

  3.  
Adaugă un comentariu: