Pin It

Pater Stanis

Pater Stanis

LABUANBAJO. Insula Flores. Indonezia [scris pe 21 dec] Parintele Stanislaw, acum in varsta de 76 de ani, este o persoana care poate privi cu multumire la viata sa. Absolvent al unui seminar teologic din nordul Poloniei, a facut cativa ani misionarism la granita cu Bielorusia, apoi a acceptat propunerea de a merge in Flores, Indonezia. A fost trimis in vestul insulei, in tinutul etnicilor manggarai. Nu s-a mai intors si traieste aici de 45 de ani. Este preot de 50. Traieste in caminul catolic de la Labuanbajo, acolo unde mai locuiesc cativa preoti tineri si misionari locali. Toti manggaraii cu care am vorbit pana acum stiu cine este Pater Stanis, dupa cum il numesc (Stanis este si un nume traditional manggarai).

Am avut privilegiul sa il cunosc prin intermediul prietenei Dana, intalnita in Solo, Java. Poloneza, cu studii de antropologie si teologie, a venit in Flores pentru o lucrare de doctorat despre fuziunea traditiilor locale cu haina catolicismului. Mi s-a parut amuzant faptul ca, dupa ce am intalnit in Indonezia diversi europeni cautatori de spiritualitate asiatica, inspirati de budism, de confucianism, de paganismul javanez sau de alte traditii (o colega cehoaica s-a convertit chiar la islam, in Solo), am dat si peste cineva care calatoreste cu Exercitiile spirituale ale Sfantului Ignatius de Loyola in rucsac.

Dana i-a spus lui Pater Stanis ca ma intereseaza viata catolica a insulei. Pater Stanis a avut amabilitatea de a ne face un tur al centrelor catolice din zona manggarai de vest (Labuanbajo si satele vecine), unde exista un seminar, zeci de biserici, capele, scoli si camine culturale. Ne-a dus cu masina, condusa de soferul parohiei din Labuanbajo. Foloseste o bahasa indonesia perfecta, literara, cu un accent polonez sarmant. Am vorbit cu dansul in bahasa indonesia. Cu localnicii comunica in limba orala, manggarai, si este prieten cu toti.

Pater cu o doamna, discutand pregatirile pentru Craciun

Pater cu o doamna, discutand pregatirile pentru Craciun

Pater Stanis a ctitorit peste 30 de biserici in tinuturile manggarai si crearea multor parohii (anterior misiuni de pe vremea olandezilor) este legata de numele sau. Scoli, centre culturale, gradinite si chiar fantani, retele de canalizare, drumuri si poduri, dupa cum aveam sa aflu cateva zile mai tarziu. Peste tot unde ne-am oprit lumea il saluta ca pe o celebritate locala si se aduna in jurul sau.

Pater Stanis are multe povesti in tolba. Este inalt, cu chip tipic polonez. Vorbeste pedant si tare (a predicat o jumatate de secol). Ii place sa tachineze pe cei din jur si este foarte sugubat. Paseste energic. Pe santierul noului centru comunitar dintr-un sat se comporta ca un manager de proiect. Alteori ca un bunic, luandu-ne de brat ca sa se sprijine de noi. Excursia a fost o adevarata placere. Pentru mine este prima oara cand vad cum functioneaza catolicismul in afara Europei, intr-o zona in care traditiile precrestine sunt foarte vii.

Pater Stanis a fost rector al seminarului din Mataloko (din centrul insulei), a avut parohie in Todo, apoi in Labuanbajo si a tinut slujbe chiar si in insulele Komodo. Povestea cu haz despre cum fugarea cu matura varanii intrati in biserica. Este multumit ca, in comunitatile manggarai, protestantii vin sa cante la sarbatorile catolice, iar catolicii ii ajuta si ei pe protestanti. De asemenea, este o foarte buna intelegere cu comunitatile musulmane.

Bisericile sunt construite din banii credinciosilor, un suport important venind de la chinezii catolici, care sunt in general, avuti. Majoritatea magazinelor din Labuanbajo si din mini-capitala regionala Ruteng sunt detinute de acestia. Chinezii traiesc aici de aproape doua secole, de pe vremea olandezilor.

Spre deosebire de centrul si estul Flores-ului, unde catolicismul are o vechime de 4-500 de ani (adus de portughezi), in zonele manggarai are doar 90 de ani. Comparabil cu anii ’60-’70, acum catolicii sunt majoritari fata de musulmani pe coasta de vest a insulei. Conversii se intampla, insa, in toate directiile intre cultele principale – catolicism si islam – si cele protestante, cu numar mai mic de adepti – penticostali, baptisti, adventisti etc. Pater mi-a aratat cladirile fiecarui cult din sate. Stie tot ce misca in zona.

Impreuna cu Pater, am vizitat si doua scoli satesti. Acolo am stat de vorba cu profesorul de matematica, Vincentius, si profesoara de limba indoneziana, Maria. Mi s-a parut interesant faptul ca jumatate din copiii musulmani invata la scolile catolice, care sunt mult mai bine puse la punct didactic si material. Procentul de promovare din scolile musulmane din Flores este foarte scazut (ca fapt divers, si copiii presedintelui indonezian, musulman, tot in scoli catolice invata).

Maria, Vincentius si copiii

Maria, Vincentius si copiii

In plus, mi-a explicat Pater Stanis, acum nu mai sunt doar misiuni catolice, ci trei dioceze manggarai, cu parohii si preoti care locuiesc in comunitati. In Flores mai sunt raspanditi inca 10 preoti polonezi, majoritatea pensionari (veniti aici prin anii ’60 si ’70). Cel mai tanar are 46 de ani. Alti cativa preoti straini sunt olandezi si nemti. Acum insa, majoritatea parohiilor au preoti locali, produsi de seminarul teologic superior din Maumere, din estul insulei, care preia absolventi ai seminariilor regionale, precum cel din Labuanbajo, Aimere s.a.m.d.

Pater s-a intors de cateva ori in Polonia. Acum, la pensie, va ramane in tinutul sau de adoptie. Biserica si oamenii manggarai sunt viata sa.

Am incheiat ziua cu o vizita la cele doua noi hoteluri de patru stele construite in Labuanbajo (evident, tot personalul hotelier il cunostea pe Pater) si cu o masa copioasa la un warung al unui chinez catolic, invitati de Pater Stanis.

Biserica din Labuanbajo

Biserica din Labuanbajo

Pater in capela

Pater in capela

Benedictus, paznicul unei biserici

Benedictus, paznicul unei biserici

Maria

Maria

Pater Stanis in vizita la o scoala sateasca de langa Labuanbajo

Galerie foto pater Stanis

Pin It
Tags: , , , , , , ,
Adaugă un comentariu: