Pin It

Masoleul Oliviei Mariamne

Masoleul Oliviei Mariamne

BOGOR. Insula Java. Indonezia. M-am refugiat in Kebun Raya, marea gradina botanica din Bogor. Orasul si imprejurimile deluros-montane beneficiaza de o temperatura europeana, comparabila cu Predeal-ul vara, de exemplu. Soare, racoare si adieri placute de vant venite dinspre impunatorul munte Salak. Bogorul este supranumit orasul furtunilor, avand peste 350 anual, intotdeauna cu descarcari electrice puternice. Seara, este nevoie, uneori, de ciorapi si maneca lunga.

Centrul de meditatie Dhamma Java este plasat in vecinatatea orasului, inconjurat de padure tropicala de deal si cateva sate linistite. Toata zona este un fel de Vale a Prahovei javaneza. Exista terenuri de golf, vile ale bogatasilor din Jakarta, case de vacanta, se aud insecte, pasari, miroase a vara. Mergand pe jos de la centrul Vipassana catre soseaua spre Bogor am numarat nu mai putin de sase alte complexuri de meditatie, de toate orientarile, inclusiv unul international, de vindecare holistica, plin de steaguri ale comunitatii homo/lesbi. Sunt sigur ca taranii javanezi din zona habar nu au cine vine in satul lor sa caute pace.

Deal langa Bogor, pasune cu cai

Deal langa Bogor, pasune cu cai

Zona Bogor ramane o oaza de racoare si liniste cu reputatie energetic-spirituala, inspre care infernul Jakarta se apropie amenintator (acum la mai putin de 30 de min distanta, in continua expansiune). Altminteri, orasul Bogor este urat si obositor, cu densitate maxima de microbuze bemo zgomotoase, dar suficient de mic pentru a fi batut cu piciorul. Cateva locuri sunt interesante.

Kebun Raya – Gradina botanica din Bogor

Datorita climei, Bogor a fost locul unde s-au oprit numerosi colonialisti veniti cu treaba in Java. Thomas Stamford Raffles guvernatorul englez al insulei (totodata fondator al orasului Singapore) si, mai tarziu, botanistul olandez Reinwardt au dezvoltat in inima orasului un imens parc agronomic/gradina botanica pentru aclimatizarea noilor culturi introduse in Java. Pe aici au trecut cartoful, tutunul, ceaiul, arborele de cauciuc, cassava si cam toate plantele aduse din America de Sud si Africa. In prezent este locul unde se fac numeroase cercetari agronomice in Indonezia.

Gradina in sine necesita cateva ore de plimbare. Nu am gasit-o foarte spectaculoasa (Herastraul, de exemplu, este mai atractiv vizual), dar este o binevenita schimbare in peisajul javanez. Dupa agitatia, mizeria si zgomotul din orase, face bine ochiului, narilor si urechilor sa te plimbi pe un gazon impecabil, cu miros de flori si cactusi frumos aranjati, sa mergi in cautare de orhidee, sa vezi indragostiti care se plimba agale pe alei sau copii care joaca badminton. M-au fascinat copacii din Kalimantan, cu imensele radacini de suprafata, ca niste ziduri de lemn.

Tot in gradina, se afla si Palatul Istana Bogor, resedinta alternativa pentru sefii statului. Gazduieste bogata colectie de arta ce a apartinut presedintelui Sukarno, un mare iubitor al frumosului (feminin). Nu m-a mirat sa vad pe malul lacului cateva statui de nimfe nude.

Familie de musulmani plimbandu-se in gradina botanica

Familie de musulmani plimbandu-se in gradina botanica

Piatra energetica Batutulis

Am inceput insa, ziua, cu o vizita la Batutulis, „piatra cu inscriptie”, veche de 500 de ani, inconjurata acum de steagul indonezian. Micul lacas spiritual a fost construit de Regele Surawisesa in memoria tatalui sau, marele rege hindu Sri Baduga Maharaja, considerat a avea abilitati supraomenesti. Se pare ca acest Sri Baduga Maharaja a creat parcul si lacul unde se afla, in prezent, Kebun Raya. Inscriptia, pe o piatra in forma de munte, este in vechi alphabet sundanez (cultura din vestul Javei), similar cu cel din India (Palawi). Textul preamareste pe rege. Alaturi de inscriptie se afla un imens simbol falic, modelul sculptat al talpilor regelui care a ridicat inscriptia, precum si urma genunchiului sau. Cei care se aseaza in aceeasi pozitie si ating piatra au posibilitatea de a se incarca energetic, lucru pe care l-am facut si eu.

Multi javanezi considera ca piatra are puteri speciale, intre altele protejeaza tara (insula) de inamici. De altfel, Sukarno, primul presedinte indonezian a avut un cult pentru Batutulis. Fosta resedinta a sa, Istana Batutulis, un frumos parc cu un mic palat, se afla la cativa pasi de sanctuar. Exista javanezi care intretin mitul unui Sukarno paranormal (unii considera ca fostul presedinte putea sa se afle in doua locuri simultan sau ca avea puteri telepatice) si il pun in relatie cu magia pietrei. Urmasul sau, Suharto, nu i-a respectat dorinta de a fi inmormantat langa Batutulis, trimitandu-i trupul departe, in Blitar, Java de Est. Atat din ratiuni politice – un mausoleu Sukarno langa capitala era periculos pentru stabilitatea regimului – cat si din motivatii supranaturale.

Am rasfoit catastiful cu nume ale vizitatorilor si am vazut ca la piatra vin sa se roage musulmani, crestini si hindu. Tipic pentru Indonezia. Cat ma aflam acolo o femeie in varsta, cu jilbab, a inganat ceva frecandu-se de piatra falica. Nu a folosit limba araba.

Batutulis

Batutulis

Gongurile lui Pak Sukarno

La 10 minute distanta se afla unul din putinele ateliere traditionale de gamelan din Java. Aici se construiesc toate instrumentele din metal ale unui gamelan – gong, kempul, saron s.a.m.d. Exista cuptor, carbuni incinsi in care se arunca gongul si echipe de oameni cu ciocane care bat metalele pana iese untul din ele. Mi s-a parut interesant sa aud sonoritatea in devenire a unui gamelan, sub loviturile puternice de ciocan.

Mi-a displacut faptul ca imediat ce am intrat toti au sarit pe mine, neobisnuit de agresiv, sa le fac poza si sa ii filmez. Si imediat ce am terminat au inceput sa imi vanture in fata hartii de 50 000 rupii. Vroiau bacsis. Totul din cauza faptului ca atelierul este mentionat in Lonely Planet. S-au obisnuit cu vizitatori si vor multi bani. No fucking way!

Pak Sukarno este seful atelierului, un domn in varsta, cu figura uscata si rece. Am fost sa il vizitez, avand misiune de la un coleg sa cumpar doua fluiere sundaneze. Mi-a cerut prea multi bani si nu am reusit sa cad la o intelegere. Nu mi-a placut nici moaca lui, dezamagita ca nu cumpar un intreg gamelan pentru cateva mii de $, si nici calfele sale care incercau sa ma convinga sa accept un fluier spart. Evenimentul m-a tulburat energetic.

Am dormit o ora pe iarba, in gradina botanica Kebun Raya. M-a trezit ploaia. Acum m-am refugiat in mausoleul sotiei lui Thomas Raffles pentru a scrie acest post.

Recomand o vizita la Bogor si in zonele din jur doar celor care au ceva mai mult timp de calatorit prin Java. Sau celor care vor sa nu mai simta apasarea termica tropicala.

Dealurile de langa Bogor

Dealurile de langa Bogor

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , ,
Adaugă un comentariu: