Pin It

Breloc

Breloc

SOLO. Insula Java. Indonezia. In timp ce presedintii Barack Obama si Yusilo Bambang Yudhoyono apreciau progresele (reale) in combaterea terorismului (am scris aici), la palatul culturii din Solo, Taman Sriwedari, se puteau cumpara postere cu Osama Bin Laden sau abtibilduri cu mesaje motivationale de tipul „Kill Jews when you meet them” sau „Bomb the infidels!”.

Bun venit in diversitatea lumii indoneziene!

Targul de carte musulmana are loc periodic in Solo, la fel ca in majoritatea oraselor indoneziene. La targ se vand enciclopedii religioase, editii comentate ale textelor importante, dictionare de araba, biografii ale figurilor exemplare in Islam, volume despre dovezi stiintifice din Qur’an, dar si pamflete politice islamiste, carti despre Palestina, Mindanao, Cecenia, uiguri sau literatura milenarista, anul 2012, Armaghedon s.a.m.d.

Au loc conferinte si concerte de muzica religioasa. Exista produse importate din tarile arabe (Arabia Saudita, Egipt etc.) si standuri de alimente sau medicamente naturiste create cu ingrediente mentionate in Qur’an (miere, curmale etc.).

Atentie la prozelitism!

Am ajuns la targ in mijlocul unei discutii despre relatia musulmani-crestini. Gazda era o fosta crestina, imbracata complet in negru, lucru pe care il vezi extrem de rar in Java. Am avut in fata ochilor zelul convertitului. Discutia trata apropierea Craciunului. Mesajul principal era ca, in timpul Craciunului, musulmanii trebuie sa stea deoparte, sa refuze invitatiile la masa cu crestinii, chiar daca sunt vecini de kampung, si sa se abtina de la a primi, oferi cadouri sau de a sta langa brad. Mi s-a parut interesant ca se recomanda chiar si evitarea participarii comune la actiuni de caritate desfasurate sub semnul Craciunului. Explicatia era ca prozelitismul este intotdeauna prezent, subliminal, la fel ca si pericolul de participare involuntara la ritualuri blasfemice.

Am gasit indemnul alarmant. Nu atat pentru continutul sau, pana la un punct acceptabil din perspectiva faptului ca oamenii de rand au o slaba pregatire teologica si ar fi bine sa fie vigilenti (si popa ortodox spune taranilor sa aiba grija cu sectantii). Cat pentru faptul ca are loc in Indonezia, unde orice frecus se poate amplifica in conflict etnic sau religios (ma gandesc doar la cearta pe un scaun de autobuz intre un crestin si un musulman, de acum 10 ani, care a escaladat in razboiul civil din Arhipelagul Maluku, cu mii de victime, soldati de guerilla veniti din Filipine si Pakistan, zeci de mii de refugiati si terminat cu separarea in doua provincii, pentru fiecare religie).

M-a amuzat si infricosat in acelasi timp cand femeia arata spre mine (singurul bule din zona) spunand audientei „Da, acceptam sa fim toleranti cu crestinii, si ei traiesc in Indonezia, dar nu trebuie sa ne amestecam cu ei”.

"Aveti grija cu crestinii!"

"Aveti grija cu crestinii!"

Acest tip de discurs este relativ nou in Indonezia, care are o lunga traditie de melanj cultural si spirit comunitar. De altfel, in viata de kampung, multi crestini participa la Ramadan, unii chiar postind, nu mai vorbesc de mesele de seara impreuna, cand se rupe postul, iar multi musulmani accepta invitatii la sarbatorirea Craciunului in casele oamenilor. In ultimii ani, aparitia mall-urilor a generat pentru unii si o participare indirecta la Craciunul laic, promovat ca show TV, oportunitate de a face turism si ocazie de shopping. Exista, insa, o noua clasa de oameni ce au depasit traditia orala, au facut ceva mai multa carte si solicita practicarea unui Islam mai responsabil, fara impuritatile folclorice acumulate de-a lungul secolelor. Re-islamizarea societatii este, in prezent, una din directiile modernizarii Indoneziei.

Bule, fratele bosniac

In targul de carte nu m-a mai aratat nimeni cu degetul. Datorita barbii mele si a camasii batik cu model floral indonezian, unii mi-au spus „frate bosniac”, altii m-au considerat dreptcredincios turc. Chiar si dupa ce mi-am dezvaluit identitatea (confrate cu Adi Mutu), am fost primit cu binecunoscuta ospitalitate musulmana, mi s-a dat sa gust miere scumpa din Yemen si curmale. Am petrecut cel mai mult timp la standurile de tricouri, insigne, abtibilduri, steaguri religioase, perfect aliniate culturii pop dintr-o tara cu populatie majoritar musulmana. Merchandise-ul pe care l-am vazut este militant si militarist, sustinand luptatorii natiunii islamice. Nu-i de mirare. Islamul politic are o lunga traditie de activism in conflicte de pe tot globul ce implica musulmani.

Am vazut, astfel, steaguri palestiniene, tricouri cu Gaza si lansatoare de rachete, sepci cu mitraliere si citate din Qur’an, abtibilduri cu ciuperci atomice pe steagul american, insigne cu Osama Bin Laden, caciuli traditionale afgane din panza de camuflaj militar, bannere cu „Fuck Israel!” si desfacatoare de sticle (de racoritoare, evident) „Holy sniper”, infatisand un arab cu sfanta pusca cu luneta. Cea mai tare chestie mi s-a parut colectia de brelocuri si tricouri cu Khattab, emirul cecen, transformat in Che Guevara musulman.

Uitati-va si voi la pozele astea!

Planeta este o arena de lupta.

"Kill Jews when you see them"

"Kill Jews when you see them"

Khattab, eroul cecen

Khattab, un "che guevara" cecen

The holy sniper

The holy sniper

Mujahidin Street Wear

Mujahidin Street Wear

Islam is way of peace

Islam is way of peace

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , ,
Adaugă un comentariu: