Pin It

Sursa foto: AP

Sursa foto: AP

SOLO. Insula Java. Indonezia. Stirile saptamanii si-au mutat atentia de la refugiatii de pe Merapi la vizita lui Barack Obama in Jakarta, ca parte a turneului sau asiatic ce trece si prin India, Coreea de Sud si Japonia. Anuntata cu mai putin de doua saptamani in urma, vizita vine dupa doua alte tentative esuate, puse in seama problemelor interne ale Americii.

Relativ ignorata a trecut vizita presedintelui Austriei, Heinz Fischer, programata cu mult timp inainte, dar cu ghinonul de a cadea in aceeasi zi cu Obama. Acesta a venit insotit de 53 de afaceristi austrieci, precum si cu propuneri de colaborare culturala si inter-religioasa. Gafele diplomatice, precum primirea sefului austriac intr-o sala unde se aranjau decorurile pentru Obama, caderea tehnologiei de traducere si lipsa de suport pentru presa prezenta la eveniment au fost comentate doar de un singur post TV.

Obama si nasi goreng

Vizita lui Obama are o incarcatura deosebita pentru indonezieni, fiind vazuta ca un semn de recunoastere internationala in randul marilor natiuni. In plus, multi indonezieni il vad pe Obama drept unul „de-al lor”, datorita faptului ca tatal sau vitreg este indonezian musulman, sora sa este pe jumatate indoneziana, iar viitorul presedinte american a trait in Jakarta patru ani. Indonezienii il simpatizeaza pe Obama pentru intentiile sale de dialog cu lumea islamica (deschise prin celebrul sau discurs din Cairo) si afirmatiile sale cu privire la necesitatea unui stat palestinian independent. De altfel, cele mai puternice organizatii islamice din Indonezia, Nahdlatul Ulama si Muhammadiyah, au recomandat cetatenilor sa il primeasca pe seful american cu ospitalitate.

La randul sau, presedintele american a vizitat Moscheea Istiqlal din Jakarta, acompaniat de marele imam Ali Mustafa Yaqu, si a sustinut un respectuos discurs la Universitas Indonesia pe tema dezvoltarii, democratiei si religiei, recomandand Indonezia ca model de pluralism (textul integral aici). Audienta a fost cucerita de continutul discursului, cu referinte la Bhinneka Tunggal Ika (mottoul javanez al Indoneziei – Unitate in diversitate), cat si de un Obama vorbind bahasa indonesia sau imitand accentul vanzatorilor de sate si bakso de pe strazile din Java.

Indonezienii i-au construit o statuie „Obama la 10 ani”, i-au dedicat o carte si un film (Obama Anak Menteng), in care viitorul presedintele american este infatisat formandu-se in mediul multicultural javanez, dar si citind din Qur’an sau rugandu-se catre Mecca. Presa saptamanii a comentat cu deosebit entuziasm meniul banchetului in care Barack Obama s-a reintalnit cu specialitatile favorite din copilarie: bakso (vedeti aici cum se prepara), sate, pisang bakar si nelipsitul nasi goreng (aici).

Controversele intalnirii au fost legate de limitarea brusca a accesului presei locale la intalnire (numai 25 de persoane), in timp ce jurnalistii internationali acreditati au fost primiti toti. Vocile critice puncteaza si faptul ca administratia a alocat 15 000 de persoane pentru securitatea vizitei lui Obama, dar numai cateva sute pentru evacuarile de pe Merapi. Hilar este episodul legat de ministrul telecomunicatiilor, Tifatul Sembiring, cunoscut pentru declaratiile sale conservatoare („HIV apare datorita sexului cu perversiuni”, „dezastrele recente sunt cauzate de decaderea morala”). Este in prezent tinta ironiilor internetului indonezian dupa ce a intins palmele si a dat mana cu Michelle Obama. In prealabil declarase ca nu va atinge niciodata o femeie care nu ii este ruda (articol aici).

O intrebare ma chinuie. Sampania din cupele ciocnite de cei doi presedinti avea alcool sau era ceai, dupa cum se gandea un amic javanez?

Obama datang = Vine Obama

Obama datang = Vine Obama

Agenda intalnirii Barack Obama – Susilo Bambang Yudhoyono

Presa si-a concentrat atentia pe agenda americana a intalnirii, cu doua mari teme: comert si democratie. Acestea vizeaza cresterea colaborarilor in urmatoarele domenii:

  • Economic-energetic. SUA este in prezent al treilea investitor strain in Indonezia, jumatate din cifre fiind in petrol si gaze. Obama si-a propus ca SUA sa treaca, in urmatorii ani, pe primul loc. Ca exemplu, mina Freeport din Papua de Vest, unde americanii au 82%, este cel mai mare platitor de taxe din Indonezia, cu peste un miliard de dolari livrati anual la buget.
  • Militar. Inca din 2006 SUA si-a propus reluarea colaborarilor militare cu Indonezia. Acestea au fost intrerupte ca urmare a coruptiei la nivel inalt si a lipsei de reactivitate dupa acuzele de crime impotriva umanitatii comise de armata indoneziana in Timorul de Est sau in conflictele interne din Maluku, Papua si Aceh. Desi militarii nu mai fac parte din conducerea oficiala arhipelagului, fortele armate indoneziene raman o importanta structura de putere. Pe de alta parte, comparativ cu dimensiunea si pozitia sa strategica, Indonezia are o prezenta militara internationala relativ redusa (doua dintre implicari sunt cu trupe de mentinere a pacii in Liban si forte de securitate maritima in Asia de Sud Est). Problemele interne raman principala solicitare. In vederea unei mai puternice implicari militare internationale, SUA si Indonezia isi propun inceperea unor exercitii comune, precum si formarea americana a unor cadre indoneziene – cu traininguri in tehnologia de ultima ora si in drepturile omului.
  • Educatie. Interesant mi s-a parut ca SUA si-a exprimat dorinta de a oferi mai multe posibilitati de pregatire intelectuala studentilor si profesionistilor indonezieni, exprimand deschis dorinta de a participa la cresterea unei elite democratice – interlocutor intre America si Indonezia. Deja pot consemna faptul ca in universitatile indoneziene facultatea cea mai prestigioasa este cea de „Studii americane”, unde se preda de la limba, literatura si pop-cultura pana la economie-politica.
  • Securitate. Interesele americane in Asia de Sud-Est sunt periclitate si de instabilitatea generata de terorism, traficul de droguri, de fiinte umane, braconajul in apele Australiei, Filipinelor si Malaeziei si pirateria pe artera de transport importanta din Stramtoarea Malacca – probleme prezente in Indonezia.

  • Mediu. SUA si-a exprimat disponibilitatea de a oferi Indoneziei ajutoare pentru implementarea unor politici de mediu eficiente. In prezent Indonezia are dificultati in ceea ce priveste protectia patrimoniului ecologic (defrisari, distrugeri de corali, pescuit iresponsabil, poluare).

SUA priveste Indonezia drept un partener strategic:

1. In contracararea Chinei in Asia de Sud-Est

2. In apropierea de lumea musulmana, prin caracterul pluralist si (relativ) democratic al societatii indoneziene. Dupa discursul simbolic din Egipt al lui Obama si intarirea relatiilor cu Turcia, acesta ar fi un al treilea pas pentru Statele Unite catre lumea musulmana.

Inceputul discursului lui Obama

(la finalul clipului momentul sate/bakso)

Pin It
Tags: , , , , , , , ,
Un comentariu la “Obama in Jakarta (VIDEO)”
  1. […] pentru musulmani, un simbol national. Liderii internationali care vin in arhipelag (precum Obama, am scris aici) obisnuiesc sa isi exprime respectul fata de Indonezia si prin vizita la Masjid […]

  2.  
Adaugă un comentariu: