Pin It

Cel mai bun manual

Cel mai bun manual

SOLO. Insula Java. Indonezia. Dupa doua luni de stat in Indonezia, din care o luna de cursuri de limba, pot sa sustin conversatii superficiale in bahasa indonesia. Discut in bahasa indonesia cu oamenii care mananca in warung, cu femeia care imi spala hainele, cu doctorul care imi examineaza otita sau cu javanezii care ma abordeaza pe strada. Pot sa ma prezint, sa imi descriu familia si stramosii, sa cer mancare vegetariana, sa vorbesc despre Europa, sa spun de ce nu ma intereseaza Adi Mutu, sa explic ce ma doare sau sa cer informatii. Inca nu pot sa imi povestesc viata si nici sa spun bancuri, dar ma descurc. Am 4 cursuri de bahasa indonesia pe saptamana si un curs de bahasa jawa – pe care nu cred ca o voi aprofunda.

Invatarea limbii indoneziene

Invatarea bahasa indonesia este un proces interesant. Exista numeroase ajutoare care faciliteaza asimilarea, dar si o serie de provocari. Limba este in principiu usoara si se invata prin vocabular. Bazele le-am invatat in oras pentru ca toata lumea te intreaba aceleasi lucruri (ce fac in Indonezia, cati copii am, cum mi se pare mancarea, oamenii, fetele, ce hobbyuri am, ce religie au oamenii in Romania etc.). Persoanele cu mai putina scoala, cu care comunici mult pe strada, vorbesc intr-un melanj colocvial de bahasa indonesia si javaneza, uneori imposibil de priceput. In principiu reusesti mai des sa te faci inteles, decat sa ii intelegi pe ceilalti. Un lucru care ma fascineaza in Indonezia este lipsa de inhibitie a oamenilor in a se adresa in propria lor limba unui strain. In Bucuresti, cand vezi un asiatic iti vine greu sa il saluti in romaneste, cu formulari de cartier „Salut amice, care-i treaba, ce invarti pe aici?” si apoi sa astepti raspuns. In Java, no problem!

La prima intalnire cu coordonatorul nostru de la facultate, profesor de lingvistica, acesta ne-a spus „Di Indonesia tidak boleh mengatakan bahasa inggris!”, adica „In Indonezia nu aveti voie sa vorbiti limba engleza!”. Sfatul este excelent. Realizez ca doua-trei luni petrecute comunicand exclusiv in bahasa indonesia te ajuta sa devii relativ cursiv in limba. Eu, insa, petrec mult timp in mediu anglofon, atat alaturi de colegi internationali, cat si de indonezieni care vorbesc engleza. Inca nu ma pot separa de limba engleza, am prea multe lucruri de intrebat si discutat cu unul sau altul. Cand fac cate o excursie, atunci vorbesc exclusiv in bahasa indonesia si intr-o zi reusesc sa progresez cat intr-o saptamana de scoala.

Ce este usor in bahasa indonesia?

Topica este aceeasi ca in limba romana

• Nu exista verbul „a fi”, o mare usurare lingvistica. Eg. Saya orang Romania = Eu om Romania. Dia cantik = Ea frumoasa.

• Cuvintele nu se declina, conjuga si nu isi schimba forma.

• Nu exista gen

Nu exista timpi ai verbelor. Trecutul si viitorul se exprima prin context. Daca spui ieri, maine, saptamana trecuta in propozitie, se subintelege timpul. Eg. Saya makan nasi goreng = Eu mananc nasi goreng (prezent). Saya sudah makan nasi goreng = Eu deja am mancat nasi goreng (trecut). Atentie insa la context! In cel mai pur spirit javanez, „besok” (maine), poate sa insemne si „poimaine”, „raspoimaine” sau „oricand in viitor”.

Contextul este important. Faptul ca nu trebuie ai grija declinarilor si conjugarilor iti permite sa construiesti cu usurinta o fraza, aliniind cuvinte necesare contextului. Pana la urma iese ceva.

Similaritati de vocabular. Desi bahasa indonesia face parte din familia limbilor austroneziene, o serie de cuvinte au corespondent in limbile din Europa. Cele de origine sanskrita – ex. dana (donatie, fonduri), guru (profesor), jiwa (suflet), nama (nume), cele de origine olandeza ex. fungsi, aksi, proklamasi, universitas, kwalitas, dokter, kamar sau portugheza ex. sekolah (scoala), keju (= branza, port. queijo), minggu (=duminica,de la domingo), gratis etc.

Prima compunere la bahasa indonesia (sept)

Prima compunere in bahasa indonesia (sept)

Ce este dificil in bahasa indonesia?

Flexibilitatea datorata prefixelor, sufixelor cu semnificatii precise, care pot fi atasate la majoritatea cuvintelor. Din cate am citit este o caracteristica a limbilor austroneziene, cu disponibilitati aglutinative. Expresivitatea limbii se foloseste de afixe care particularizeaza sau extind sensul unei notiuni, construind familii lexicale foarte bogate. Eg. cateva dintre cele sase semnificatii ale prefixului „ter” sunt „a fi capabil de”, „brusc”, „pana la”. Angkat = a ridica / Terangkat = a fi capabil de a ridica. Pukul = a lovi / Terpukul = A lovi brusc. Tulang = os. Tertulang = pana la os (taietura). Sunt in total 20 de prefixe, cu aproape 100 de semnificatii, atasabile la sute de mii de cuvinte. Pentru cineva care invata limba, aici se da batalia cea mai grea.

• Limba exista sub doua forme, cea colocviala si cea literara. In general incerc sa invat limba literara, dar pe strada lumea vorbeste in cea colocviala si am inceput sa vorbesc si eu astfel. Diferentele sunt importante si uneori sunt sursa de confuzie. Spre exemplu, in practica se foloseste de multe ori persoana a treia pentru persoana a doua. Eg. Namanya? = (Care este) numele sau? se foloseste in loc de Namamu? = (Care este) numele tau?

Polisemantismul. Strans legat de istoria multiculturala a limbii. Fiecare cuvant poate insemna zece lucruri in functie de context, persoana careia te adresezi sau tonul de exprimare.

Sinonimia bogata. O alta caracteristica a istoriei multiculturale. Fiecare notiune poate fi exprimata cu zece cuvinte ori expresii diferite. Se intampla sa fiu intrebat ceva pe strada si sa nu inteleg. Cer sinonime si expresii echivalente si dureaza pana ajung la o forma pe care o pricep.

Nivelele de adresare. Exista recomandari gramaticale si stilistice pentru situatii in care te adresezi unui copil, unui om de aceeasi etate ori statut social unui om in varsta, ori unuia cu functie importanta (profesor, primar, popa etc.). Intalnim nu mai putin de 6 pronume de persoana a doua singular. Dupa doua luni in care m-am adresat cu „Anda” („Dumneavoastra”) persoanelor mai in varsta, am aflat ca, desi asa este corect din punct de vedere literar, nu este intotdeauna politicos in viata de zi cu zi. Adresarea cu „Anda” poate transmite mesajul (ofensator) ca ma aflu pe o pozitie superioara. Este mai potrivit sa substitui pronumele de persoana a doua cu „Pak” (Domnule) sau „Ibu” (Doamna), lucru pe care il faceam destul de rar.

Arborele familiei este destul de complicat, existand cuvinte si concepte diferite pentru  frati mici, mari, unchi mare, mic, cu tot cu familiile acestora, stramosi s.a.m.d. In javaneza, toate aceste concepte se detaliaza de cateva ori in plus.

Acestea ar fi primele concluzii cu privire la bahasa indonesia. Dupa cateva luni revin.

Dictionarul roman-indonezian, de Dan Sulugiuc si Gun Mardiatmoko

Dictionarul roman-indonezian, de Dan Sulugiuc si Gun Mardiatmoko

Pin It
Tags: , , ,
9 comentarii la “Bahasa Indonesia, succese si provocari”
  1. Gec says:

    Nu exista timpuri la verbe: oamenii au alta perceptie a timpului. Maine inseamna si poimaine si la anu si la multi ani, iarasi imi inspira ca oamenii sunt mai relaxati, adica, o sa fie cand o sa fie, ce mai conteaza ca-i maine sau peste o saptamana, chill dude… Pare o comunitate relaxata care traieste in prezent (nu-si face griji de viitor si nu se cramponeaza prea tare de trecut).

    Verbul a fi e implicit: individualitate redusa, comunitatea rules. Nu exista nici gen.

    Contextul face diferenta: fiecare intelege ce vrea (sau ce-i convine) dintr-o comunicare :). Multe sinonime.

    Nu declinari, nu conjugari: oamenii prefera lucrurile simple (sau rezolva problemele intr-un mod simplu, nu complica inutil lucrurile)

    Nivelele cele multe de adresare sunt cam in contra curentului, as crede ca exista ierarhie sociala dar din celelalte posturi inteleg ca nu-i cazul.

    • The Big Bule says:

      Nu stiu daca aceste corelatii se sustin. Poate cea cu timpul, care este foarte fluid in Indonezia 🙂

      Nivelele cele multe de adresare sunt cam in contra curentului, as crede ca exista ierarhie sociala dar din celelalte posturi inteleg ca nu-i cazul.

      Exista ierarhie sociala puternica. De aceea exista diverse tipuri de limba ce se poate folosi. In javaneza, spre exemplu, ai chiar si doua numeraluri, unul il folosesti cu amicii, si altul cu bunicul, profesorul sau primarul de comuna.

  2. Daniela says:

    Ce paradis…..fara “a fi” si fara timpuri….nu e rau Pak Big Bule:)

  3. Dorin says:

    Unde pot sa gasesc aceasta carte ?

    • Big Bule says:

      Buna Dorin. Eu am primit-o de la Ambasada Indoneziana. Banuiesc ca dansii te pot ajuta. In ultima instanta cred ca se poate imprumuta pentru a fi copiata.

      Recomand insa un dictionar standard englez-indonezian. Cel roman-indonezian este util mai degraba daca nivelul este peste incepator, altfel poate incurca.

      Succes!

  4. Dorin says:

    Multumesc. Cred ca pentru incepatori , ar fi foarte bune si programe pentru copii in flash cu imagini si audio , de tipul bahasa inggris-indonezian atau jerman-indonesian . M-as bucura daca in calatoriile tale,cind ajungi intr-un oras mare , ai fotografia ,daca se poate, interaktif sd pentru bahasa indonesiana si in special pentru copii.I-ti doresc zile pline de culoare in spectacolul vietii tale .

  5. Alina C says:

    Buna! De curand am “descoperit” limba indoneziana si mia placut atat de mult incat as vrea s-o invat…acum, dupa ceea ce am citit imi doresc mai mult, nu pare o limba dificila, nu mai grea precum japoneza pe care am studiat-o in facultate. Multumesc…

  6. Bogdan says:

    E o limba foarte simpatica si distractiv de invatat, mai ales la fata locului. Iar articolul face o sinteza excelenta. Cele mai bune sfaturi mi se par cel cu efortul de a renunta la engleza si o carte cu metoda de invatare.
    Eu fara nicio metoda in doua luni am invatat mult mai putin. Ma descurcam rezonabil intr-un warung sau la cazare dar nicio sansa sa vorbesc despre mine sau sa tin o conversatie simpla pe strada. Asa ca voi urma sfatul si ma duc sa aflu daca mai exista cartea la ambasada. Mai ales ca si malaiezienii vorbesc 90% aceeasi limba si o gasesti chiar si in sudul Thailandei.

    Felicitari si multumiri pentru post!

    • Big Bule says:

      Salut Bogdan. M-am mai descurcat cu indoneziana si in Brunei (care vorbesc tot malay). De asemenea, am prieteni care au fost in Surinam si au folosit indoneziana (acolo javaneza ar fi ceva mai utila). Si bineinteles in Olanda, unde e plin de indonezieni.

  7.  
Adaugă un comentariu: