Pin It

Candi Arjuna

Candi Arjuna

SOLO. Insula Java. Indonezia. In urma cu cateva zile, Sultan a avut amabilitatea sa ma duca la platoul Dieng, nu departe de Banjarnegara. Platoul Dieng se afla in inima geografica, spirituala si naturala a Insulei Java.

Templele hindu, solul vulcanic, cultura traditionala si frumusetea terenurilor agricole sunt atributele principale ale zonei. Am petrecut astfel o zi, calare pe motocicleta, in spatele lui Sultan, inconjurand platoul Dieng.

Distanta dintre Banjarnegara si satul Dieng este in mod normal strabatuta in 30 minute de catre un singur javanez, intr-o ora de doi pasageri, si in doua ore cu un big bule pe motocicleta. In Indonezia m-am debarasat de fobia fata de vehiculele cu doua roti, pentru ca se intampla aproape zilnic sa fiu transportat astfel. Serpentinele si peisajul fantastic au facut calatoria catre si de la Dieng palpitanta.

Am putut astfel vedea nu numai sate javaneze de deal si munte, ci si migratia anuala mudik – sute de camioane ce transportau indonezieni ingramaditi in remorci, uneori amuzati la vederea motocicletei cu un pasager bule.

.

Templele hindu

Platoul Dieng, din vecinatatea satului Dieng, este situl celor mai vechi temple hindu din Java, datand din secolele VI si VII d.Hr. Din cele 400 construite initial, in sanctitatea platoului cu cratere fumegande, numai 8 raman astazi in picioare. Istoric, templele din Dieng marcheaza expansiunea culturii din Peninsula Indiana inspre Asia de Sud-Est. Merita retinut faptul ca pe teritoriul actualelor state Indonezia si Malaezia au fost fondate primele regate hindu si budiste de la est de India, inaintea celor din Myanmar, Tailanda, Cambogia sau Filipine. Borobudur, spre exemplu, a fost construit inaintea templelor de la Bagan (Myanmar), Ayuthaya (Tailanda) sau Angkor (Cambogia).

Interesant este insa faptul ca difuzarea traditiilor indiene s-a petrecut pe cale pasnica, datorita comertului si mimetismului fata de o cultura superioara, mai putin prin cuceriri, impunere top-down ori misionarism. Consecinta acestor fuziuni culturale s-a reflectat, de-a lungul secolelor, intr-o serie de trasaturi locale specifice, ce particularizeaza mostenirea indiana in fiecare zona (hinduismul din Java ori Bali difera de hinduismul din Cambogia sau Vietnam, si toate, la randul lor, de cel din India). Cultura indiana a fost, astfel, asimilata, contribuind la dezvoltarea religiilor locale, scrierii, artelor, structurii societatii, urbanismului si traditiilor politice din fiecare tinut.

Raspandirea culturii indiene in Asia de Sud-Est

Raspandirea culturii indiene in Asia de Sud-Est

Semnificatia istorica si nationala a acestor temple este majora. In viziunea nationalistilor indonezieni, mostenirea hindu reprezinta autohtonism, vechime si maretie culturala, simbolic vorbind, o intoarcere la Imperiul Majapahit, ultimul mare stat javanez de dinaintea raspandirii Islamului. Nu este surprinzator faptul ca religia hindu din Indonezia castiga anual adepti, cele mai notorii conversii venind chiar din familia fostului dictator Suharto. Exista, de asemenea, si o serie de religii locale sincretice, care combina traditii pagane cu elemente budiste-hindu si, uneori, islam sau crestinism. La cererea diverselor comunitati hindu, anumite situri arheologice din Java, Kalimantan sau Sumatra au fost completate de constructii noi si reintroduse in circuitul religios.

Templele Dieng au scapat de modernizare, ramanand obiective arheologice si turistice, unde tineretul indonezian vine sa stea atarnat de statui si sa faca poze cu figuranti imbracati in personaje mitologice. Putinele constructii ramase in picioare sunt simple si deloc spectaculoase, istoria lor, insa, este interesanta. Imprastiate pe platoul din zona satului Dieng, pot fi vizitate intr-o plimbare agreabila de aproximativ o ora, maxim doua. Templul principal este Candi Arjuna, dedicat eroului mitic din epopeile indiene.

Vulcanii noroiosi

Pretutindeni pe varfurile din zona platoului sunt cratere fumegande, izvoare termale sau chiar gauri prin care pamantul emana dioxid de carbon. Energia acestora este folosita pentru producerea de electricitate. Mirosul (de sulf, cred) este teribil, si nu m-a mirat sa vad vizitatori luati cu ameteli. In panica unui cutremur recent, peste 150 de oameni dintr-un sat al zonei au murit asfixiati, fugind de eruptie si ajungand la zona de emanatie a gazului toxic.

Craterul principal este insa marcat cu panouri, si are chiar o piata traditionala cu warunguri si suveniruri. Atmosfera este asemanatoare cu cea de la Cetatea Poenari, de exemplu, cu agitatie si reziduuri de plastic. Indonezienii vin sa stea cu picioarele in noroiul terapeutic, sa admire pamantul fumegand si, inevitabil, sa cante. Oriunde se aduna cativa indonezieni, este probabil ca unul sa scoata o mini-chitara si altul sa improvizeze o toba din orice ii este la indemana.

Dincolo de banii vizitatorilor, comunitatile locale au o relatie particulara cu aceste cratere. O serie de ritualuri sunt practicate, de la sacrificii de gaini in apa arzanda, pana la traditii dedicate celor mici. Din cate am inteles, unor copii din zona firele de par le cresc lipite in smoc (probabil o consecinta a chimiei din pamantul si aerul locului). Mentalitatea locala considera acesta un semn al spiritelor. In urma unor ritualuri de purificare, copiilor li se taie parul (care va creste normal), si, la fel ca in basmul romanesc, in ziua respectiva li se indeplineste orice voie, oricat de absurda.

Dieng – Wonosobo

Platoul merita vizitat intr-o excursie de o zi si batut la pas, ori cu motocicleta. Nu vad nici un motiv de a sta mai mult, zona fiind relativ turistica. Cele mai frumoase locuri raman satele, nu templele sau craterele. Recomand achizitionarea biletului de 20 000 rupii, acces la 4 situri, si nimic mai mult. In rest, plimbat la liber prin sate in orice directie. Nu si prin padure, fara a va informa in prealabil – pericol de asfixiere.

Drumul de intoarcere, pe traseul Dieng-Wonosobo a fost fantastic. Coborarea se face in serpentine, inconjurate de terase abrupte de orez si sate agatate de cate un pisc. Vaile ofera privelisti remarcabile cu terenuri agricole, solul fiind foarte fertil. Fiecare metru patrat este cultivat. Zona constituie principalul producator de cartofi din Indonezia. Mi-au placut foarte mult parcelele cu porumb, terasate pe versanti de sute de metri si sirurile cu capatani de varza, deschise larg precum niste flori gigant.

Sa nu ma bateti, dar camera mea foto (celularul Nokia) nu a reusit sa scoata nici o poza, din cauza ploii marunte si a cetii. Ochii mei s-au bucurat, insa, de cateva din cele mai frumoase privelisti vazute pana acum. Ma revansez in curand.

Pin It
Tags: , , , , ,
2 comentarii la “Platoul Dieng, Java Centrala”
  1. Ana says:

    Daca celelalte articole nu m-ar fi convins deja, asta cu siguranta m-ar fi facut sa-mi doresc sa vizitez Java.

  2. […] de Sud Est, precum Bagan in Myanmar, Ayuthaya in Tailanda ori Angkor in Cambogia (am mai scris si aici, despre subiect). Constructia Borobudur-ului este pusa in relatie cu dinastia Saliendra undeva la finele secolului […]

  3.  
Adaugă un comentariu: