Pin It
Slamet Riyadi

Slamet Riyadi

SOLO. Insula Java. Indonezia. In primele zile in Indonezia am avut o singura problema – orientarea spatiala. Dificultatea a venit din faptul ca totul parea la fel, in orice directie: tarabe, terase ambulante, magazine larg deschise la strada – cu tot ce vrei si nu vrei, bananieri, cladiri neterminate si multe scutere. Cu exceptia cablajului electric haotic, la fel ca in Bucuresti, nimic altceva nu mi-a fost familiar. Pe deasupra, strazile nu sunt intotdeauna drepte, paralele, ori perpendiculare, ci de multe ori sinuoase.

Hartile nu sunt de mare ajutor, localnicii nu le pot citi, iar placute cu nume de strazi nu exista. In general lumea se orienteaza dupa kampung (vecinatate), cartier ori alt reper (piata, moschee etc.) si nu dupa numele de strada, pe care, de multe ori, nici politia ori taximetristii nu le cunosc. O alta dificultate a fost generata de absenta cladirilor inalte dupa care sa ma orientez. Cu exceptia unor hoteluri centrale (Novotel, Ibis etc.), a mall-ului si a unor cladiri de banca, constructiile orasului au unul, maxim doua etaje. Mi s-a dat explicatia ca in trecut nu era permisa realizarea de constructii mai inalte decat palatului sultanului. Motivele actuale tin insa de disponibilitatea financiara redusa a celor ce investesc in constructii. Solo are un singur bloc de apartamente, cu 20 de etaje, inca neterminat, care reprezinta „ultimul racnet” in ceea ce priveste urbanismul local.

Am fost insa suficient de tenace sa merg pe jos minimum 5 ore in fiecare zi si am cartografiat in cele din urma orasul. Acum reusesc sa disting bulevardele si strazile, am o multime de repere peste tot si ma pot deplasa oriunde fara a cere ajutorul. Am inteles si care este logica strazilor interioare. Totusi, este o aglomerare urbana de 800 000 locuitori, unde gasesti banci, conexiuni wi-fi-uri gratuite, Carrefour, Mc Donalds, KFC, mall-uri cu multiplex, complexuri sportive si doua din cele mai prestigioase universitati din Java – Universitas Sebelas Maret si Institut Seni Surakarta.

In lipsa unui termen de comparatie voi cita ceea ce mi-au spus amicii indonezieni, si anume “Solo-Surakarta este cel mai mare oras javanez, care ramane inca traditional”. Motto-ul sau turistic este “Solo, the spirit of Java”. Cu toate acestea, vizitatorii sunt putini, strainii fiind atrasi de orasul vecin, Yogyakarta (Jogja), mult mai mare, mai celebru, si cu o infrastructura turistica dezvoltata in vecinatatea monumentelor UNESCO de la Borobudur si Prambanan.

Solo si Jogja sunt considerate capitalele culturale ale Javei. Traditiile culturale, lingvistice, politice, gastronomice si artistice ale insulei sunt cel mai bine pastrate in aceste doua orase. De altfel, atat in Solo, cat si in Jogja, exista inca trei sultani, monarhi ereditari locali, urmasi ai puternicului regat javanez Mataram. Acestia traiesc in palate, au averi, afaceri, prestigiu si patroneaza artele locale, asa cum au facut-o de sute de ani. In actuala republica, puterea acestora ramane simbolica. Mi s-a dat, insa, de inteles ca datorita respectului de care se bucura in comunitate si a puterii economice pe care o detin, aceasta poate fi, la nevoie, convertita in putere reala.

Surakarta si Yogyakarta

Surakarta si Yogyakarta

Orasul Solo este, asadar, construit in jurul celor doua palate – Kraton Surakarta si Puro Mangkunegaran, separate de bulevardul principal Slamet Riyadi. Detaliu amuzant – inchisoarea orasului se gaseste chiar in centru, fiind parte importanta a viziunii urbane din vechime (care include cele patru elemente ale echilibrului social – palat, moschee, piata si puscarie). Diviziunea celor doua case regale, Pakubuwono (=„Cuiul universului”) si Mangkunegaran (=”Poala pamantului”) dateaza din secolul al XVIII-lea si, conform istoriei oficiale, isi are originea in politica de tip „divide et impera” pusa in practica de olandezi. Dupa retragerea japoneza din 1945, comunistii indonezieni au inceput in Solo actiuni de ascutire a luptei de clasa (antiswrapaja = antifeudalism), executand o serie de membri ai caselor regale. Au fost, la randul lor, exterminati pentru criminalul exces de zel. Sultanii javanezi sunt considerati importante simboluri ale continuitatii politice si identitatii nationale indoneziene.

Solo este orasul care a ramas pentru cea mai lunga perioada neocupat in razboiul anti-olandez din 1945-1949, fiind aparat atat de armata indoneziana, cat si de trupe de gherila. Eroul national Slamet Riyadi, cel cu pistolul ridicat, dar si viitorul dictator al Indoneziei – Suharto, au luptat aici.

Trecand la anul 2010, atmosfera din Solo este una pacifica, pitoreasca pe alocuri, cu liniste de oras provincial, unde fiecare eveniment e cunoscut rapid de toti cetatenii. Este unul din orasele vizitate in care ma simt cel mai in siguranta. Desi sunt singurul caucazian de pe strada, nu ma simt agresat de atentie. Javanezii sunt politicosi. M-am obisnuit cu privirile, zambetele, saluturile si miile de „Hello Mister! Where from?”. La intrebarea „What you do in Solo?” celor mai multi le raspund „Jalan-Jalan” (=”Ma plimb!”).

Pin It
Tags: , , , , ,
5 comentarii la “Solo-Surakarta”
  1. VeIonut says:

    Amice, cum se spune la strada in Bahasa Indonesia? Jalan? 🙂

  2. Admin says:

    Evident. Jalan 🙂

  3. robert says:

    ce faci fratioare pe aici? nu ti era bine in Suedia?
    daca ajungi prin jakarta stai la mine.
    nu ezita
    bafta

  4. Andreea says:

    Hey.
    am si eu o intrebare,
    eu la vara va trebui sa ajung la Yogyakarta .
    Am aflat de 3 zile ca voi pleca cu bursa acolo si tot incerc sa imi gasesc o ruta de avion, normal cat mai ieftina pentru a pleca prin iulie.
    Ideea e ca nu gasesc delok din romania ,direct nici nu mai zic dar nici indirect , cumva pe ocolite tot nu gasesc.
    Ma gandeam ca poate imi dai si mie o mana de ajutor ca doar pe tine te-am gasit pe tot google-ul cel mare care a fost pe aici si are o idee despre regiune.
    Mersii mult.

    • The Big Bule says:

      Buna Andreea.

      Eu am zburat astfel Bucuresti-Istanbul. Istanbul-Jakarta via Dubai cu Emirates. Aveau pretul cel mai bun. Din Jakarta mi-au platit bilet de avion cei de la bursa.

      Iti propun sa cauti bilet Europa-Jakarta. Din Jakarta poti ajunge in Yogyakarta ori cu avion local (40 $) sau cu trenul (10 ore 16$).

      Pentru a usura alegerea gandeste-te:

      1. Daca vrei sa zbori in Bangkok (Tailanda) sau in Jakarta. Uneori poti gasi zboruri mai ieftine din Europa in Bangkok, decat spre Jakarta. Iar Bangkok-Jakarta sau Bangkok-Yogyakarta zbori ieftin cu Air Asia.

      Foarte multi nemti zboara in Bangkok cu Turkmen Airlines care ofera preturi imbatabile cu escala la Asghabat (Frankfurt-Bangkok cu 300 E, de exemplu). Din pacate rezervari la Turkmen Airlines nu se pot face online, ai nevoie de ajutorul unei agentii din Germania (poate ai noroc si cu unii romani care au parteneri acolo).

      2. Din ce tara vrei sa zbori catre Asia. Poti zbura din Turcia, Germania, Franta, UK, Italia.

      Cel mai la indemana este din Istanbul. Daca pleci pe 10 august 2011, Istanbul-Jakarta doar dus costa 396 E. La care mai adaugi 100 E Bucuresti-Istanbul (poti merge si cu trenul sau autobuzul pana la Istanbul, daca vrei si mai ieftin).

      Vezi pe ebookers.fr e situl european cu cele mai bune preturi la bilete de avion.

      EDIT: O alta varianta pe care multi o iau in considerare este zborul KLM Amsterdam-Jakarta. E folositor celor care accepta sa zboare mai mult si nu vor sa stea o noapte in aeroportul Dubai.

  5.  
Adaugă un comentariu: