Pin It

TALLINN. Estonia. Inca din port, dupa debarcarea de pe ferry-ul zilnic de la Helsinki, se simte ca ai intrat in spatiul est-european. Dispar femeile butucanoase scandinave si apar cele sexy cu fuste scurte, par lung si tocuri. Oamenii se plimba pe strada in grup si vorbesc unii cu altii. Estonienii sunt departe de a fi cei mai prietenosi indivizi, dar dupa doua luni in Scandinavia, ai impresia ca te-ai intors in Balcani. Mare minune ca poti face schimburi de priviri cu cei din jurul tau. In plus, nelipsita imagine iconica a omului (post)comunist: purtatorul de sacosa.

M-am simtit imediat acasa, iar pe masura ce m-am apropiat de orasul vechi, am savurat crapaturile din asfalt si masina gunoiera din care se scurgeau lichide pe bulevard. Aceste detalii, aproape invizibile, nu pot fi, insa, remarcate decat de un estic. Pentru vizitator Tallin-ul istoric este un oras comparabil cu orice destinatie turistica din Belgia, Germania sau Franta.

Centrul Tallinn-ului este inclus in patrimoniul UNESCO. Combinatia de urbanism medieval, arhitectura veche (sec. XIV) si modernista (inceput de secol XX) a cladirilor, plus serviciile de calitate fac din aceasta parte a orasului destinatia turistica principala a Estoniei. Iubitorii de arhitectura vin aici pentru a se bucura de strazile inguste, frumos decorate Art Nouveau si de crenelurile cetatii de pe care se poate admira Marea Baltica. Iubitorii de gastronomie se delecteaza in restaurante, cei de alcool in numeroasele berarii. Am gasit chiar si un restaurant unde toate felurile, de la antreuri la inghetata, se bazeaza pe usturoi. O nebunie! Orasul este impanzit de oameni in vacanta, de pe toata planeta, dar in special grupuri turistice de liceeni germani si autocare de rusi. Aglomeratia continua iar accesibilitatea barurilor, cafenelelor si micilor muzee (inclusiv gaselnite odioase de genul „Muzeul martipanului”) formeaza o adevarata rezervatie turistica. De altfel, marea majoritate a oamenilor care viziteaza orasul nu ies de aici.

Tallinn-ul medieval trebuie vizitat imediat dupa rasarit, inaintea invaziei de oameni in vacanta

Nefiind in concediu, nu am agreat atmosfera impersonala din Tallinn-ul istoric. Am apreciat, totusi, ca nu am intalnit britanici vomitand pe strada, precum in Cracovia. Totusi, prea multi turisti, ingramadeala, nici un supermarket ori restaurant cu preturi normale, iar prezenta unui muzeu al torturii, nelipsitul kitsch dintr-un obiectiv medieval, a pus capac. Tallinn este un loc unde snobismul de backpacker imi spune sa nu ma amestec cu ceilalti vizitatori. Insa, trebuie sa-mi amintesc ca avem loc cu totii pe planeta.

Prima noapte am dormit in inima cartierului istoric, pe strada Viru. Am tras la Thomaas, 38 de ani, fotograf si antreprenor, aflat in spatele cartilor postale si albumelor cu Tallinn vandute prin oras. Am locuit chiar in biroul din care isi gestioneaza afacerea, in mansarda unei cladiri monument istoric. El insusi fost backpacker prin Tuva, Turkmenistan si Murmansk, are placerea de a gazdui vizitatori.

Am vizitat centrul istoric dimineata, intre orele 5 si 8, cand nici un om nu este afara. Frumusetile orasului istoric si linistea strazilor au fost doar ale mele. Mi-au placut in special Manastirea Dominicana, fortificatiile medievale din jurul fostului sediu KGB, dar mai ales Marea Baltica si rasaritul de soare admirate de pe crenelurile zidurilor. In piata de langa Catedrala Alexandr Nevski am putut urmari ritualul matinal de rugaciune al mironositelor ortodoxe, care paseau incet spre biserica, oprindu-se sa spuna cate o rugaciune si sa se inchine. Cu exceptia acestor ore matinale si a socializarilor nocturne cu amicul fotograf, restul timpului l-am petrecut in afara centrului medieval.

Arhitectura modernista. Cladirea ar putea la fel de bine sa fie in Helsinki

Una din vechile porti ale orasului

Majoritatea locuitorilor din Tallinn nu vin in centrul istoric decat daca lucreaza, rezervatia fiind in intregime destinata vizitatorilor si expatilor. Mi s-a parut interesant sa aflu ca, in timp ce la parterul cladirilor avem restaurante, baruri si magazine de suveniruri, etajele sunt ocupate de birourile unor firme scandinave sau germane, care si-au externalizat diverse procese. Putini stiu ca mansardele Tallinn-ului sunt impanzite cu firme IT. Am urcat la intamplare in doua cladiri din jurul pietei centrale a orasului vechi si am dat peste birourile unor companii suedeze care, in inima Tallinn-ului turistic, dezvolta ERP-uri.

A doua noapte am stat tot in cartierul istoric, la Tony, un expat irlandez de 54 de ani care si-a mutat dormitorul si biroul pe strada Pikka, cunoscuta pentru cladirile breslelor si francmasonilor din Tallinn. Un tip idealist, cu idei neconventionale. Pe banii unor fundatii gen Soros, acesta lucreaza cu hackeri si specialisti IT din diverse tari pentru a crea solutii de spargere a birocratiei informationale. O serie de proiecte interesante prin toata lumea (cele din Romania, mi-a spus, au esuat!). Sa tot lucrezi de aici: cu doi castani in curte, iesire la o straduta medievala linistita si umbra catedralei Sf. Olaf care iti bate in geam.

Tallinn-ul estonienilor

De cum treci de zidurile cetatii, incepe un alt Tallinn. Ramane in linii mari civilizat, dar poarta o mai pregnanta amprenta a istoriei mai putin senine. Artera Louise din zona Kassisaba sau cartierul Raua conserva o serie de cladiri interesane din trecutul orasului. Sunt constructii specific scandinave, tributare arhitecturii lemnului. O parte sunt in stare de descompunere, semn de indolenta post-comunista, altele reabilitate cu simplitatea si bunul gust nordic. Ca si in Bucuresti, se dau lupte grele intre conservarea si demolarea lor.

Partea mea favorita din Tallinn ramane, insa, intinsul cartier Nomme, la cativa km sud de centrul istoric. Putini vizitatori se obosesc pana aici (trebuie sa ia troleibuzul vreo ora printr-o zona gen Drumul Taberei). Insa cei care ajung in Nomme se pot bucura de partea capitalei ce reprezinta cel mai bine Estonia in calitate de cultura scandinava. Construit acum 100 de ani din case de piatra si lemn, cartierul este practic asezat in padure. A scapat atat de comunism, cat si de kitsch-ul postcomunist. Atmosfera din Nomme aminteste puternic de Suedia sau Finlanda. Spatiul, linistea si copacii omniprezenti (conifere) asigura contactul cu natura al unor vile solitare acoperite de plante cataratoare. De altfel, apartenenta la spatiul nordic (si nu la cel baltic ori est-european), este o mandrie culturala importanta pentru estonieni.

Cartierele Mooni si Linnu, de la sud si sud-est mi s-au interesante prin acelasi altoi comunist pe teritoriu scandinav. Imense blocuri de beton, ce s-ar putea oricand gasi in zonele odioase din Bucuresti, separate insa de la fel de imense spatii verzi, amenajate impecabil. Insa, nici un om pe strada.

In nord-est-ul Tallinn-ului am intalnit aceeasi explozie de spatialitate. Avem parcul Kadriorg, locul unde se gasesc principalele muzee de arta ale Estoniei, alaturi de o larga si intinsa faleza, pe care sunt presarate monumente sovietice sau patriotic-estoniene. Pentru mine este a doua zona favorita din Tallinn – numai iarba, Marea Baltica si gigantice structuri stranii de beton. La capatul de nord-est al urbei, in zona Pirita, se gaseste impunatoarea manastire medievala St. Brigitta, din care au mai ramas doar zidurile. De o frumusete aparte, ruinele pot fi apreciate in aceeasi atmosfera scandinava – fara alte fiinte umane imprejur.

Galerie foto

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , , , , , ,
Un comentariu la “Explorand Tallinn”
  1. […] viitorul apropiat mă interesează, însă, zona baltica, pe care am început să o cunosc acum trei ani, și Caucazul, unde îmi doresc multă vreme să […]

  2.  
Adaugă un comentariu: