Pin It
Arhipelagul AlandUPPSALA. Suedia. M-am intors dintr-o excursie de doua zile in Arhipelagul Åland (se pronunta O-land), un loc putin cunoscut in afara zonei baltice. Arhipelagul – punct strategic al Marii Baltice – apartine de Finlanda, insa ca regiune autonoma, cu parlament, sistem bancar, posta, sistem de taxe si limba (un dialect suedez, apropiat de cel continental, localnicii nu vorbesc, in general, finlandeza).

Fiind interesat de enclave si zone autonome nu am ratat ocazia de a ajunge acolo. In Aland 90% din cei 25 000 de locuitori au ca limba materna suedeza, urmati de vorbitorii limbilor minoritare – finlandeza, rusa, estoniana si tailandeza.

Arhipelagul, de 6500 de insule, a fost locuit de vikingi si apoi de suedezi. Pozitia sa centrala in Marea Baltica si numeroasele golfuri l-au facut un punct de intalnire intre suedezi, danezi, britanici, hanseatici si rusi. De altfel, inca de pe la 1740 Imperiul Rus incearca sa il controleze, ca parte a politicii de consolidare a pozitiilor din vest si Marea Baltica. Schimbarea relatiilor politice din Europa lui Napoleon le va da ocazia. Astfel ca in 1809 vor reusi, prin razboiul cu Regatul Suedez, in urma caruia se formeaza Marele Ducat al Finlandei (care in prezent a devenit Finlanda), ce include si Arhipelagul Aland. Rusii construiesc capitala arhipelagului, Mariehamn (dupa numele sotiei tarului), si o mare fortareata la Bomarsund, ale carei ruine pot fi vizitate si astazi. Aceasta va fi distrusa in 1854 de catre vapoarele britanice si franceze, in urma razboiului Crimeei, conflict ce s-a desfasurat peste tot in estul Europei, din Peninsula Kola si Marea Baltica pana in Balcani si Caucaz. Dupa razboiul bolsevic, cand Finlanda a fost lasata de Lenin sa devina stat independent, arhipelagul a incercat sa revina la Suedia, disputa care a fost transata de Liga Natiunilor in favoarea Finlandei.

In prezent, Arhipelagul Aland este o destinatie principala a Marii Baltice, unde mii de turisti vin zilnic pentru a se bucura de frumusetea insulelor. Sau pentru a se imbata. Locul este un punct de popas pentru expeditiile alcoolice care se desfasoara non stop intre Suedia si Finlanda, constituind o importanta sursa de castig pentru operatorii de ferryboaturi. De altfel, cel mai bogat om din Aland detine cam toate supermarketurile, precum si liniile principale de ferry. Traficul intens si shopurile duty-free explica pretul ridicol de mic al biletului. Stockholm/UppsalaAland dus intors costa doar 8 E, incluzand transferurile autobuz/ferry.

Am calatorit pe vapor in zgomotul jocurilor mecanice si al cutiilor de bere. Pe langa asta, suedezii s-au indopat cu mancarea lor nationala, smörgåstårta (=tort sandwhich), o chestie dezgustatoare formata din straturi de paine intre care gasim icre, smantana, maioneza, creveti si muraturi. Fauna de pe ferry este deosebita – de la pensionari cu caruciorul care stau cuminti la coada la jackpot, pana la motociclisti fiorosi care ragaie si pleznesc fesele bronzate ale fetelor nordice. Odata ajuns pe insula, o parte a oamenilor au disparut in padure, iar altii au ramas pe vapor sa bea. La cativa pasi de port nu se mai aude, deja, nimic.

Suedezi pe ferry

Suedezi pe ferry

La 20 m de portul Aland

La 20 m de portul Aland

Peisajele insulei principale, Aland, sunt minunate: sol pietros, golfuri intinse ale Marii Baltice, paduri de conifere, elani, cereale unduite de vant, rezervatii de cai, culturi de cartof si ceapa frumos aranjate si, pe alocuri, case si mori traditionale suedeze, placut colorate in rosu. Si liniste scandinava, omniprezenta, in ciuda miilor de turisti care debarca zilnic.

Am stat la Ville (diminutiv scandinav pentru Wilhelm), in capitala Mariehamn, un tip crescut in Aland, care m-a introdus cercului sau de prieteni. Am avut astfel ocazia sa inot in Marea Baltica, apoi am avut parte de o excelenta sauna finlandeza, in padure, cu plezneli masochiste cu ramuri de fag, apoi iar scaldat in mare. Am invatat primele obscenitati finlandeze (Perkele!!!), ocazie cu care mi s-au evaporat rezervele legate de ospitalitatea scandinava. Seara am petrecut-o la rockoteca locala Pub Bastun, o fosta sauna cu aspect de camin cultural-scoala sateasca, ascultand muzici scandinave. Tinerii din oras obisnuiesc sa faca voluntariat la bar. Si acum se mai vorbeste de concertul Dark Funeral de acum cativa ani. Sunt cea mai importanta formatie care a calcat pe insula.

Am cunoscut cateva persoane interesante. Cel mai mult mi-a placut de Nick, un tanar barbos de 23 de ani, cu sange corsican, dar crescut in Aland, cu figura de Fidel Castro, pasionat de ocultism, trabucuri si doom metal, lecturi din Eliade, Julius Evola si Swedenborg. Am aflat in cele din urma ca este proaspat francmason (i-am vazut si cardul de membru) in loja locala, care apartine de Marea Loja din Stockholm, fiind introdus de catre un frate al mamei. S-a interesat de francmasoneria din Romania, de Miscarea Legionara (fascism sau misticism!?). Are editia suedeza a tuturor textelor semnate Corneliu Zelea Codreanu (editia 2000, 400 de pagini). L-am invitat sa vina si in Carpati-Balcani, in drum spre Asia, unde va merge pe urmele budismului.

Corneliu Zelea Codreanu, editia suedeza

Corneliu Zelea Codreanu, editia suedeza

Casa lojei francmasonice din Aland

Casa lojei francmasonice din Aland

Pub Bastun, centrul underground din Aland

Pub Bastun, centrul underground din Aland

A doua zi am vizitat cateva locuri de importanta istorica pentru Aland. Cimitirul din Prasto, vechi de 150 de ani, unde rusii au ingropat victimele epidemiei de holera, este plasat la celalalt capat al insulei principale. Desi nu au mai ramas decat cateva cruci ortodoxe de piatra, locul este incantator, absorbit de liniste si natura. M-am plimbat o ora cautand cimitirul musulman si evreiesc, ascuns in padure. Nu l-am gasit. Apoi am mers la Bomarsund, pentru ruinele impunatoarei cetatii ruse, astazi loc unde cresc coacaze si pasc oile. M-am intors in Mariehamn, unde am petrecut pranzul pe iarba, cu Nick si Olav (un tanar finlandez, la fel de interesant) – eu la umbra, ei la soare. Dupa amiaza am vizitat una din cele mai vechi biserici de pe insula, Sankta Catharina din Kattby, construita in secolul XII, in vecinatatea unui camp de movile-mormant precrestine, din epoca fierului.

Am calatorit cu autostopul. Desi Aland nu are parte de aprecieri bune in comunitatea autostopistilor, unde se vehiculeaza timpi de asteptare de 5 ore, eu am reusit sa prind masini dupa cam 30 de minute, iar dupa ce am cumparat un steag al arhipelagului, chiar si mai repede. Evident, soferii turisti m-au evitat, ajutorul fiind exclusiv local.

Mandria insulara este foarte puternica, steagul Aland-ului este arborat peste tot, iar cetatenii nu se identifica nici ca suedezi, nici ca finlandezi, ci ca ”Alanders”. Cei cu care am vorbit mi-au dat de inteles ca prefera apartenenta politica la Finlanda, in ciuda faptului ca sunt o minoritate, datorita insa privilegiilor pe care le au (lucru de care suedezii din Finlanda continentala nu beneficiaza, din contra,  au parte de o serie de discriminari tacite).

Comunitatea locala fiind mica, oamenii se cunosc intre ei. Am vazut lucruri ce nu pot fi imaginate in Suedia: pe strada lumea se saluta, isi da claxoane, gesticuleaza de la geam, intra in casele altora fara sa sune (apropo, casa unde am stat avea usile larg deschise zi si noapte), la bar lumea venea sa imi vorbeasca, desi eram strain etc. In ultimii 50 de ani a avut loc o singura crima, iar putinele jafuri de banca au esuat. Unul pentru ca atacatorul a cerut banii in finlandeza, limba pe care casiera nu o cunostea, iar celelalte pentru ca hotii nu au avut unde sa fuga pe insula.

Am parasit arhipelagul pe acelasi ferryboat, in aceeasi harmalaie. Din cauza steagului pe care l-am prins de rucsac, m-au acostat cativa suedezi beti din Stockholm. Cand au aflat ca sunt roman, m-au frecat cateva ore intrebandu-ma daca imi place Cristi Chivu si de ce nu beau nimic.

Transport: http://www.eckerolinjen.se/en/default.aspx

Cruci ortodoxe de pe vremea holerei

Cruci ortodoxe de pe vremea holerei

Ruinele fortaretei Bomarsund

Ruinele fortaretei Bomarsund

Tunurile ruse

Tunurile ruse

Cautand cimitirul musulman

Cautand cimitirul musulman

Biserica Sankta Catherina

Biserica Sankta Catherina

Pin It
Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
Un comentariu la “Arhipelagul Åland”
  1. […] cum s-a intamplat si cu fortareata rusa Bomarsund, din Arhipelagul Aland (despre care am amintit acum o saptamana). In urmatoarele decenii, fortaretele au fost din nou intarite, devenind parte din linia de […]

  2.  
Adaugă un comentariu: